Încă un proiect controversat al Ministerului Justiției

22 Martie 2019

Hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi, se prevede într-un proiect de act normativ al Ministerului Justiţiei pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală (Cpp).

Hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi, se prevede într-un proiect de act normativ al Ministerului Justiţiei pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală (Cpp).

Surse judiciare au precizat pentru Agerpres că Ministerul Justiţiei a transmis către CSM un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi un proiect de modificare şi completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a altor acte normative.



"Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi. De asemenea, aceasta nu se poate întemeia pe declaraţiile inculpaţilor din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunţate sau pe declaraţiile celor care beneficiază de dispoziţii legale de favoare pentru declaraţiile date în faţa organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează şi cu altele, administrate legal în cauză. Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declaraţii al inculpatului", potrivit modificărilor aduse articolului 103 alineatul (3) din Codul de procedură penală.

O altă modificare adusă Cpp se referă la comunicarea publică şi furnizarea de informaţii în cursul urmăririi penale şi a judecării cauzei.

Astfel, potrivit proiectului, la articolul 4, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate: "(3) în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte; (4) prin excepţie, în cursul urmării penale sau al judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză; (5) în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică faptul că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni".

Totodată, proiectul cuprinde şi noi prevederi privind circumstanţele în care se poate propune şi dispune arestarea preventivă.

"La articolul 223, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: '(3) Pentru aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică, prin propunerea de arestare preventivă şi în hotărârea judecătorească prin care se dispune această măsură preventivă trebuie indicate circumstanţe reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală şi iminentă asupra ordinii publice. În justificarea unei astfel de măsuri nu pot fi invocate şi reţinute argumente generale şi abstracte'", se arată în proiect. 



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
Tușa
23 Mar 22:16
Asta este ministrul vandut infractorilor si nu al oamenilor cinstiti.
Răspunde
0 0
secu
23 Mar 13:59
retardul de la ora 10:31 - KAGHEBIST INAPOIAT !
Răspunde
0 0
Si,bre,fapte asa grave se deruleaza pe blog si secu tace ?
23 Mar 10:31
Dl de la ora 9,49,am propus si insist sa se introducă în codul penal infractiunea de huliganism politic,prin care sa se incrimineze,postarea de povesti inchipiute,in scopul de a denigra un demnitar.Nu mă refer la dv,ca atacati securitaea patriei noastre, care nu a descoperit ce interese are Aassad in România și ce bani a incasat dl Dragnea de la Tel Drum.Cum dl Dragnea vrea sa taie infuența poltica si puterea ocultă a securității,credeti ca ei nu ar folosi pe bune date sa lichideze adversarul ?Spionul maghiar nu e o surpriză și la noi multi securisti au devenit oameni de afaceri,pentru ca securitatea si-a recrutat,sub Ceuasescu,elita intelectuală româneasca.Nu ca informatori ,că astia au ramas,ci activi.Su de aia ziceti ca dl Dragnea sa fie condamnat pentu referendum de un complet dubios si neconstituțional si ca a văzut cu ochii lui două aangajte la primărie că luccrau la partid ?Se poate,Ceuasescu pe dezidenti ori ii interna la spitalul 9,ori le inscena un furt,de aceea nu a avut condaamnati politici.Apropo,de unde aveti informatii dealdestea ?
Răspunde
0 0
Costin Stefan
23 Mar 09:46
COADA SECURII RUSO-MAGHIARE. Inainte de 89, seful Consulatului Ungariei, Erno Rudas, a fost expulzat, deoarece UM 0110 stabilise ca este seful spionajului maghiar din Romania. Imediat dupa 89, Ion Iliescu l-a primit inapoi si chiar pe post de ambasador. Si in scurt timp, Tariceanu a stabilit relatii de afaceri cu spionul Erno Rudas. Pe de alta parte, Tariceanu a dat petrolul si gazele de la Insula Serpilor firmei Sterling, pe spaga, prin H G 1446 din 12 noiembrie 2008 si Actul aditional 11, Dragnea a furat sute de milioane de euro cu Tel Drum si are legaturi dubioase cu sirianul Akram Shaideh, omul lui Assad. Personal, ii consider mari infractori pe Dragnea si Tariceanu, dusmani fatisi ai Romaniei, si nu exclud sa fie spioni ai unei puteri straine ? Daca stim istoria serviciilor sovietice, deducem ca si biata noastra tara are pe cap un numar mare de tradatori, care ne spioneaza la nivelul cel mai inalt.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?