Povestea comunelor sucevene devenite peste noapte oraşe, doar cu numele, nu este una fericită, iar oraşul sucevean Salcea nu este o excepţie de la această regulă.
Dovadă stă o situaţie scandaloasă din „cartierul” Văratec din Salcea, unde fiecare ploaie mai abundentă este aşteptată cu mare strângere de inimă. Ori de câte ori plouă, cei peste 50 de preşcolari din cadrul grădiniţei din sat fac carte printre picături de apă, găleţi şi cârpe cu care să adune apa infiltrată în tavanul unităţii.
Scenariul s-a repetat şi miercuri, când ploaia abundentă a trecut de acoperiş, apoi de plafonul sălii de clasă, infiltrându-se în pereţi, în zona întrerupătoarelor, în podeaua de lemn şi covoare. A ţârâit în sala de curs încă de dimineaţă, pe bănci, pe scăunele, transformând grădiniţa într-un pericol pentru micuţii care se jucau nestingheriţi.
Educatoarea Mihaela Zaitz predă de peste 37 de ani la Văratec, aceasta mărturisind cu amărăciune şi deznădejde că „în grădiniţă trebuie să folosim umbrela. Plouă. Plouă. Tabla acoperişului este ciuruită, burlanele sunt la pământ, iar autorităţile oraşului Salcea ne spun de peste opt ani de zile că vor avea grijă de grădiniţă. Acum opt ani aşa ne-au spus, că această grădiniţă este o prioritate. Uitaţi unde am ajuns. Cine ne poate ajuta? Cine vede ce se petrece aici?”
De vreo autorizaţie de funcţionare nu poate fi vorba la Văratec, însă lipsa acesteia pare o bagatelă în condiţiile în care, la mai puţin de 20 de kilometri de Suceava, eşecul urbanizării este reflectat prin ochii unor copii care se feresc de picăturile de ploaie, nu afară, ci în sala de clasă.
