Aceste afecțiuni conduc, de cele mai multe ori, la depresie, oamenii care suferă de anxietate fiind de trei-cinci ori mai predispuși să meargă la medic și au șanse mari să fie internați pentru boli psihice. Astfel, cei care sunt interesați de starea de bine se simt aproape enervați de sfaturi precum „treci peste situația respectivă”, „relaxează-te” și „nu te concentra pe necazuri”. Aceste îndemnuri sunt foarte corecte, însă, există un motiv serios pentru care oamenii se simt înclinați să le reziste. De ce? Creierul uman este predispus la îngrijorări.
Practic, aceleași circuite ale creierului responsabile pentru inteligența umană din lobii frontali (care permit luarea deciziilor, rezolvarea problemelor și planificarea) produc, de asemenea, și îngrijorările. Pentru creier, singura diferență dintre îngrijorare și planificare este nivelul implicării emoționale și a orientării procesului într-o anumită parte a creierului. Bineînțeles că toată lumea știe că îngrijorarea este încărcată cu multe emoții negative.
Uneori, îngrijorarea – un mecanism care îți poate salva viața – este răspunsul corpului la un pericol. În această perioadă, totuși, acest mecanism nu-și mai are rostul. Așa că trebuie să faci anumite lucruri astfel încât să ieși din capcana grijilor. Trebuie să înveți să îți ghidezi gândirea și să îți calmezi circuitele fricii. Iată câteva modalități prin care să reușești:
- Învață să fii atent la emoțiile tale
Primul pas prin care să reduci îngrijorarea este să înveți să o recunoști, atunci când își face apariția. Potrivit unui studiu, s-a observat că atunci când participanții au recunoscut o emoție, creierul lor s-a liniștit.
- Respiră adânc
Inspirațiile profunde pe nas și expirațiile lente pe gură calmează sistemul nervos și reduce răspunsul corpului la stres. Gândește-te astfel: dacă respirația și ritmul cardiac se intensifică, în mod natural, în condiții de stres poți alege să inversezi procesul printr-o respirație lentă.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.
