Ei bine, așa cum s-a întâmplat și în perioada ce a premers anului 1939, semnele de avertizare erau deja vizibile pentru toți. Retorica rusească privind represiunea minorităților etnice ruse din statele baltice vecine crescuse mult de la începutul anului 2020, scrie National Interest, citată de RFI Romania.
Cel de-al doilea semnal de avertizare a implicat acordul încheiat cu Kievul privind un armistițiu verificabil în estul Ucrainei, urmat de un infamant Pact non-agresiv China-Rusia, în 2023. Ca de obicei, americanii au ales să vadă aceste lucruri printr-o lentilă pacifistă și nu ca pe un semn prevestitor al acțiunii rusești înspre vest.
Potrivit revistei, scenariul cuprinde operațiuni foarte limitate, dar violente, mai ales împotriva Gdanskului, pentru a întrerupe fluxul rapid al oricărui material de război pe care SUA sau NATO le-ar putea trimite prin portul respectiv.
După șocul inițial, NATO a reacționat, inițiind contraatacuri nereușite în ideea de a recuceri portul Gdansk. Dar forțele aeriene ruse, împreună cu apărarea aeriană, au stabilit controlul aerian absolut în zonele din jurul Gdanskului și Kaliningradului. Iar asta a fost doar încălzirea.
Rusia a atacat direct Polonia prin mlaștina Pripet, folosind un "coridor" nedeclarat anterior și ținut secret, prin Belarus. Ucrainenii nu au putut să ajute, fiind ținuți de pactul de încetare a focului în estul Ucrainei. Încă mai șocant, Ungaria a refuzat să-și onoreze angajamentele NATO până când n-au obținut un acord de renegociere a plângerilor teritoriale de lungă durată asupra regiunilor transilvănene.
Această acțiune, la rândul ei, a înghețat forțele românești și cele două națiuni au început să se mobilizeze una împotriva celeilalte mai curând decât în numele NATO.
Tancurile rusești au înaintat, până la începutul lunii octombrie, practic fără efort prin toată Polonia sudică și "au eliberat" Cracovia, dar în același timp Rusia a făcut o ofertă secretă Berlinului, prin ambasada nord-coreeană, pentru a întoarce Silezia Germaniei și apoi a publicat dovada acestei manevre diplomatice prin intermediul unui politician german din coaliția post-Merkel.
Între timp, rușii au ajuns în apropiere de Varșovia, și au extins zona de excludere aeriană până la granița cu Germania. Apoi, au declarat o încetare unilaterală a focului, invitând toate părțile la o conferință găzduită de China, care s-a oferit ca un mediator imparțial.
Întregul scenariu, este, desigur, fictiv, ne reamintește National Interest. Dar autorul său, John T. Kuehn, care este profesor de istorie militară și ofițer de marină în retragere, promite să revină cu un al doilea episod.
