'De ce Europa stârnește atâta neîncredere ? Pentru că ea nu se protejează. Ea nu își protejează frontierele. Ea nu se protejează suficient în fața amenințării teroriste (...) Nu își protejează nici salariații și probabil nici companiile în unele negocieri comerciale', a spus liderul de la Elysee săptămâna trecută, înaintea atacului de la Nisa.
Obiectivul președintelui francez este ca înaintea summitului european de pe 16 septembrie să obțină un consens la nivelul UE în chestiuni precum apărarea europeană, bugetul european, armonizarea fiscală și socială sau răspunsul în fața crizei provocate de valul de migranți. După ce britanicii au ales la referendumul din 23 iunie să iasă din UE, Hollande și-a asigurat sprijinul cancelarului german, Angela Merkel, și pe cel al premierului italian, Matteo Renzi, în demersul său privind proiectul european.
Conform unei surse diplomatice, în ceea ce privește relațiile blocului comunitar cu Marea Britanie, Hollande insistă să nu existe un statut britanic 'a la carte' și să se aleagă între diferite modele de asociere existente, cum ar fi unul mai integrat, cazul Norvegiei sau Islandei, sau unul mai distant, cazul Elveției. Pentru a promova aceste inițiative, Hollande va vizita saptămâna aceasta Portugalia și Irlanda. După o nouă întâlnire pe care o va avea cu Merkel și Renzi pe 22 august în Italia, el își va continua apoi ofensiva diplomatică prin alte vizite.
Potrivit guvernului de la Paris, Franța va prezenta în luna septembrie idei pentru o 'relansare' europeană, după votul britanicilor în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, dar fără elaborarea unui nou tratat al Uniunii Europene. Hollande însuși a declarat săptămâna trecută că va înainta o propunere pentru 'consolidarea apărării europene', după ce și Germania s-a arătat favorabilă unui asemenea demers împiedicat până în prezent de Marea Britanie, care s-a opus întotdeauna deconectării apărării europene de cea a SUA.
Izolată în prezent în misiunile din Africa în regiunea Sahelului, Franța speră să convingă partenerii europeni să-și suplimenteze contribuția la operațiunile militare comune, o propunere a Parisului fiind ca la nivel european să se aloce apărării cel puțin 2% din PIB, de altfel cum solicită și NATO.
O altă propunere a Franței în sectorul apărării europene este elaborarea de programe industriale comune, în condițiile în care armatele europene apelează substanțial la achiziții de echipamente din afara Europei. 'Nu este vorba despre o concurență cu NATO, dar SUA nu sunt întotdeauna prezente și chiar ele (Statele Unite) cer ca Europa să se doteze' cu tehnică militară, explică un consilier de la Palatul Elysee.
Pe plan economic, Franța dorește progrese într-o altă chestiune delicată la nivel european, respectiv armonizarea socială și fiscală, aici intrând și un posibil salariu minim la nivel european. Un subiect ce poate fi dificil în timpul vizitei sale în Irlanda, țară cu un nivel de impozitare foarte redus și adesea acuzată că favorizează evaziunea fiscală prin găzduirea a numeroase societăți paravan.
Franța mai urmărește și reformarea directivei europene privind lucrătorii detașați, care îi vizează în special pe est-europenii veniți să lucreze pe salarii mici în statele vest-europene și sunt acuzați prin urmare de concurență neloială pe piața muncii, inițiativă ce ar putea să nu fie însă bine primită de guvernele est-europene. Alte idei pe care Hollande dorește să le promoveze fac referire la măsuri în favoarea tinerilor europeni și o simplificare a funcționării Uniunii Europene.
