Potrivit acestora, board-ul FMI se va reuni abia în toamnă pentru a analiza rezultatele misiunii de evaluare.
Sursele citate au mai precizat că, potrivit datelor actuale, misiunea FMI ar urma să plece de la Bucureşti fără o scrisoare de intenţie înmânată de către autorităţile române, iar la board-ul din toamnă, cel mai probabil în luna noiembrie, vor fi astfel analizate atât rezultatele acestei misiuni de evaluare, cât şi cele ale misiunii programate pentru iulie-august.
Şeful Executivului a confirmat informaţie prima dată jurnaliştilor de la agenţia internaţională de presă, Bloomberg. Cum s-a ajuns la această situaţie? Există un set de măsuri economice, multe pur electorale, pe care premierul le doreşte pentru perioada următoare şi care nu pot fi acceptate de FMI, relatează Realitatea TV.
Pentru perioada următoare, premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor din subordine să vină cu tot felul de măsuri de susţinere a economiei. ZIS ŞI FĂCUT. Reducerea contribuţiilor sociale cu 5% de la 1 iulie ar veni ca o mănuşă mediului de afaceri. Însă acest lucru înseamnă un cost suplimentar în bugetul statului - 2,5 miliarde lei pentru 2014 şi 5 miliarde de lei în 2015. Tot premierul a promis că până în 2017 dă în funcţiune autostrada Comarnic-Braşov. Şi ar mai fi ceva. Promisiunea majorării bugetului ministerului Apărării cu 700 de milioane de lei, o mişcare care la fel ar creşte deficitul cu 0,2% din PIB.
Toate aceste promisiuni, fără o susţinere financiară printr-o mai bună colectare a taxelor, vor face ca România să nu mai poată respecta ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB agreată cu FMI.
Vestea pică bine specialiştilor în economie de la noi din ţară, care spun că în situaţia fericită în care vom rămâne fără acord cu FMI, se va vedea de fapt modul în care este guvernată ţara.
"Eu am spus de acum vreo doi ani ca Romania nu mai are nevoie de acord cu FMI, nu pentru ca economia ar fi sanatoasa si ca Romania o duce bine, ci pentru ca acordul cu FMI a fost folosit ca un paravan care acoperea ineficienta, coruptia, din sistemul public. FMI a girat cu alte cuvinete coruptia din aparatul public si ineficienta din aparatul public. Din acele motive Romania nu are nev de un accord cu FMI", a declarat FLORIN CITU, analist economic.
Guvernul României a profitat însă din plin de pe urma FMI. Se împrumută masiv de pe pieţele financiare la dobânzi modice şi are parte de cofinanţare de 5 la sută la proiectele cu fonduri europene, lucruri care vor dispărea dacă FMI va decide să plece acasă.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional a venit la Bucureşti la începutul lunii iunie pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.
Misiunea a analizat în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.
În ultima scrisoare de intenţie, Guvernul s-a angajat că va "încerca" să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră "neutră din punct de vedere bugetar", cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a arătat însă că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi foarte greu de realizat, dacă nu se îmbunătăţeşte colectarea încasărilor, în condiţiile în care în primul trimestru nerealizările la buget au fost de peste un miliard de lei din taxe şi impozite.
La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).
Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST).
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
