Guvernul va redacta, până la finele lunii iunie, un proiect de lege privind creditele ipotecare, care va reglementa regulile de furnizare de informaţii precontractuale, evaluare a bonităţii clientului, calculul dobânzii anuale efective, servicii de consiliere, informează Mediafax.
Proiectul, care va fi denumit "lege privind contractele de credit oferite consumatorilor în legătură cu bunuri imobile", ar urma să asigure o mai bună protecţie a consumatorilor-beneficiari ai creditelor ipotecare şi să crească gradul de încredere în instituţiile financiare, ca urmare a impunerii unor anumite cerinţe prudenţiale şi de supraveghere, inclusiv pentru înfiinţarea şi supravegherea intermediarilor de credite, a reprezentanţilor desemnaţi şi a instituţiilor non-bancare, conform unui document oficial consultat de Mediafax.
Proiectul va fi redactat în contextul în care aprecierea puternică a francului elveţian în luna ianuarie a generat proteste la adresa băncilor din partea clienţilor care au contractat împrumuturi în această monedă în anii anteriori şi ale căror rate lunare au crescut acum substanţial.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci, dintr-un total de 14 instituţii de credit care au acordat finanţări în franci elveţieni. În realitate, numărul debitorilor cu credite în franci elveţieni ajunge la circa 200.000, având în vedere că mai multe instituţii de credit au externalizat o parte din aceste împrumuturi către băncile-mamă.
O directivă a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, adoptată în urmă cu un an, în contextul crizei financiare, la propunerea Comisiei Europene şi având avizul Băncii Centrale Europene, care trebuie preluată de către statele membre UE, arată că numeroşi consumatori şi-au pierdut încrederea în sectorul financiar, iar unii împrumutaţi s-au aflat în situaţia de a nu-şi mai putea rambursa împrumuturile, fiind identificate probleme legate şi de credite acordate într-o monedă străină, pe care consumatorii le-au contractat în acea monedă pentru a profita de rata dobânzii avantajoasă oferită, însă fără să deţină informaţii adecvate despre riscul ratei de schimb valutar pe care îl implică aceste împrumuturi sau o înţelegere a acestuia.
Respectivele probleme, se arată în directivă, sunt determinate de deficienţele pieţei şi ale reglementărilor, dar şi de alţi factori, precum climatul economic general şi nivelul scăzut de cultură financiară.
Pentru a evita şi rezolva aceste probleme, directiva stabileşte pentru creditele ipotecare că materialele publicitare şi informaţiile precontractuale personalizate trebuie să includă avertismente privind impactul potenţial al fluctuaţiilor cursului de schimb valutar asupra sumei care trebuie rambursată de către client, pe lângă informaţiile precontractuale personalizate trebuind puse la dispoziţie, în orice moment, şi informaţii precontractuale generale.
În acelaşi timp, cu argumentul importanţei tranzacţiei, se arată că este necesar ca o persoană care vrea să contracteze un credit ipotecar să aibă la dispoziţie o perioadă de timp suficientă, de cel puţin şapte zile, pentru a analiza implicaţiile împrumutului, ca perioadă de reflecţie înainte de încheierea contractului de credit, ca termen de retragere după încheierea contractului de credit sau ca o combinaţie între cele două.
O variantă prevăzută în document este ca statele membre să impună ca o persoană să nu poată accepta oferta băncii înainte de încheierea unei perioade de reflecţie de maximum 10 zile.
