"Deci avem o dată soluţia mobilizării resurselor bugetare până în 2020, limitate aşa cum sunt, şi să vedem ce şi putem face cu ele, să gândim o lege pe patru ani pornind de la un nivel de salariu minim şi de acolo în sus să vedem ce şi de unde putem reechilibra lucrurile. O altă variantă la care ne gândim foarte serios, în măsura în care considerăm că nu putem pune pe masă un proiect de lege al salarizării unitare realist, multianual, cu şanse de aplicare, să vedem ce putem face în anul care vine, cu resursele pe care ştim că le putem mobiliza, cu proiectul de buget pe care-l vom propune şi să venim cel puţin cu această primă fază a reechilibrării, urmând să gândim apoi, sau să gândească viitorul Guvern, viitorul Parlament, în funcţie de ce-şi asumă", a declarat Dacian Cioloș.
Premierul a dat asigurări că indiferent de soluţia aleasă, salariile vor creşte.
"Oricum, orice propunere legislativă vom face ea va merge în sensul creşteri ale salariilor pentru anumite categorii tocmai pentru a asigura această reechilibrare. Deci aici vom aborda un răspuns, care sunt conştient, va fi un răspuns parţial, dar vreau să venim cu un răspuns care să fie realist şi aplicabil", a conchis Cioloş.
Discuţia vine în condiţiile în care deputaţii din Comisia de muncă au dezbătut, marţi, timp de şapte ore, legea pentru adoptarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare, adoptând 130 de amendamente, impactul bugetar al unuia singur - egalizarea salariilor funcţionarilor din administraţia locală cu cei din administraţia centrală - fiind de 1,6 miliarde de lei.
Explicaţia oferită de social-democratul Adrian Solomon, preşedintele Comisiei de muncă, a fost că deputaţii vor ''să tragă un semnal de alarmă'' privind necesitatea legii salarizării unitare.
Potrivit ordinii de zi oficiale, Executivul va continua procesul de numiri/eliberări de prefecţi şi/sau subprefecţi şi va adopta un proiect de ordonanţă privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale.
Totodată, printre memorandumurile ce vor fi luate în discuţie figurează şi cel pe tema negocierii Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Afganistan privind cooperarea în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate, a terorismului şi a altor infracţiuni grave, al ordinii publice şi al managementului situaţiilor de urgenţă.
