Guvernarea PSD, gaură în buget de 3 miliarde de lei, într-un singur an

28 Ianuarie 2019

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat anul trecut cu un deficit de 27,3 miliarde lei (5,85 miliarde euro), 2,88% din Produsul Intern Brut (PIB), sub ţinta anuală stabilită de 2,97% din PIB, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.

În 2017, deficitul bugetar a fost de 24,3 miliarde lei, respectiv 2,88% din PIB.

În primele 11 ale anului trecut, bugetul general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 26 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, de aproape trei ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

În 2018, veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 295,1 miliarde lei, reprezentând 31,1% din PIB, comparativ cu 29,4% din PIB în 2017.

Procentual, veniturile au fost cu 17,2% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul trecut. Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+36,8%).



”Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se arată în comunicat.

Începând cu luna mai 2018, se constată o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel, acestea au crescut cu 11,3% faţă de realizările anului 2017, ajungând la o valoare de 59,6 miliarde lei pe întreg anul 2018. Veniturile din accize au fost în sumă de 28,5 miliarde lei (3% din PIB) cu 7,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 2% faţă de 2017, iar încasările din veniturile nefiscale au crescut cu 24%, influenţate pozitiv de încasările din dividende.

”S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 24,8% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 42% faţă de anul precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule”, se arată în comunicat.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt 27,1 miliarde lei, fiind cu 57,8% mai mari faţă de anul 2017.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari faţă de anul precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 23,7% mai mari faţă de anul 2017, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,8% faţă anul precedent.

”Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare. Subvenţiile sunt mai mari cu 7,6% faţă de anul 2017, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,7%”, se arată în comunicat.

Dobânzile sunt cu 27,8% mai mari faţă de anul trecut, reprezentând 1,4% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari faţă de anul 2017.

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
Alin
28 Jan 12:34
Deficitul bugetar înseamnă noi datorii care vor duce la plata unor rate mai mari în fiecare an, deci o parte tot mai mare din PIB care se duce pentru plata datoriilor. Cu cât cresc datoriile și mediul economic e mai fragil, dobânda la care se contractează creditele e mai mare și trebuie plătiți tot mai mulți bani pentru plata datoriilor. Dacă pentru un timp se mai poate rezista doar prin reducerea investițiilor statului, după un timp nu vor mai putea fi achitate salariile și pensiile fără reducerea lor în termeni reali și fără creșterea taxelor și impozitelor. Această reducere în termeni reali se poate face prin măsuri dure, gen Băsescu - Boc, sau prin inflație, cum am avut în anii '90. Dacă trăiești pe datorie, la un moment dat vine scadența. Oricum, poți fi mulțumit că trăiești mai bine, dacă nu ai de gând să trăiești mult.
Răspunde
0 0
Alin
28 Jan 12:33
Deficitul bugetar înseamnă noi datorii care vor duce la plata unor rate mai mari în fiecare an, deci o parte tot mai mare din PIB care se duce pentru plata datoriilor. Cu cât cresc datoriile și mediul economic e mai fragil, dobânda la care se contractează creditele e mai mare și trebuie plătiți tot mai mulți bani pentru plata datoriilor. Dacă pentru un timp se mai poate rezista doar prin reducerea investițiilor statului, după un timp nu vor mai putea fi achitate salariile și pensiile fără reducerea lor în termeni reali și fără creșterea taxelor și impozitelor. Această reducere în termeni reali se poate face prin măsuri dure, gen Băsescu - Boc, sau prin inflație, cum am avut în anii '90. Dacă trăiești pe datorie, la un moment dat vine scadența. Oricum, poți fi mulțumit că trăiești mai bine, dacă nu ai de gând să trăiești mult.
Răspunde
0 0
Ce cel mai economic procedeu,deficitul bugetar
28 Jan 10:45
Dl cu lozinci,sa nu va audă americanii ca sunteti impotriva deficitului bugetr,ca se supara bre.Toate statele lumii folosesc acest procedeu,de imprumut la tine.Dl Basescu ,mânat de dorinti patriotice ,a acceptat ca Roamânia sa nu faca deficit bugetar.Are nevoie de bani,ce dracu,doar avem atatea banci in România.Si alea străine,care ar pierde bani,multi.Asa ca terminati cu gaura in buget,este ceea ce nu a vrut sa faca Ceausescu si a plătit tanti pe mandi la Târgoviste.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?