Documentul a fost înregistrat la Cameră, ca propunere legislativă, la 1 septembrie, după ce Senatul a transmis că este, în acest caz, Cameră decizională.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi prevede suspendarea din funcţie a procurorului pentru o perioadă de trei luni, pe parcursul unui an calendaristic, dacă a emis trei soluţii de trimitere în judecată pentru care instanţa a pronunţat, prin hotărâre definitivă, achitarea condamnatului.
Iniţiatorii propun, de asemenea, ca procurorul să fie eliberat din funcţie, dacă a fost suspendat de două ori ca urmare a infirmării soluţiilor de către instanţă prin hotărâri definitive de achitare şi îndeplineşte condiţiile pentru o nouă suspendare.
Consiliul legislativ a avizat negativ propunerea legislativă
Consiliul legislativ arată că propunerea celor patru senatori nu poate fi acceptată pentru că soluţia legislativă propusă instituie un caz de răspundere obiectivă a procurorului, arătând că nu este introdusă condiţia ca soluţiile de trimitere în judecată infirmate de instanţe să fie imputabile procurorului. Prin urmare, procurorii pot fi suspendaţi sau demişi indiferent de motivul pronunţării achitării condamnatului.
Pe de altă parte, explică acelaşi for, reglementarea propusă nu s-ar justifica nici în situaţia în care normele propuse în proiect ar prevedea condiţia ca soluţiile greşite ale procurorului să fie imputabile acestuia, întrucât aplicarea de sancţiuni în acest caz este prevăzută deja în legea 303/2004.
Astfel, infirmarea trimiterii în judecată prin pronunţarea unor hotărâri definitive de achitare constituie o situaţie care se poate datora fie capacităţii profesionale a procurorului, fie relei credinţe ori neglijenţei grave a acestuia în exercitarea funcţiei, situaţii pentru care Legea 303/2004 prevede mecanismul care poate conduce la aplicarea sancţiunii eliberării din funcţie.
Mai mult, argumentează Consiliul Legislativ, procurorii sunt supuşi odată la 3 ani evaluării, iar unul dintre indicatorii utilizaţi pentru aprecierea calităţii activităţii de urmărire penală îl reprezintă numărul soluţiilor imputabile procurorului dispuse prin hotărâri definitive de achitare şi de restituire, infirmări şi redeschideri ale urmăririi penale urmate de adoptarea unei alte soluţii.
Consiliul semnalează şi folosirea incorectă a termenilor juridici în textul propunerii legislative, arătând că "rămânerea definitivă şi irevocabilă" a hotărârilor nu este specifică procesului penal, ci procesului civil.
Şi CSM a avizat negativ propunerea legislativă, subliniind că procurorii sunt independenţi, în condiţiile legii
CSM a avizat, de asemenea, negativ propunerea legislativă, arătând că măsurile pe care senatorii PSD vor să le impună "sunt de natură a aduce atingere statutului procurorilor" care, potrivit Constituţiei, fac parte din autoritatea judecătorească.
CSM explică faptul că Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu concepe suspendarea magistraţilor ca pe o sancţiune, aşa cum se intenţionează în propunerea legislativă, ci "ca o măsură determinată de anumite împrejurări care îl împiedică pe magistrat să îşi exercite atribuţiile, fie din cauza punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, fie din cauza unei boli psihice".
