"Problema Europei, după căderea Zidului Berlinului, e o amnezie istorică. Istoria vine și te bântuie. Istoria momentului în care, în timpul Primului Război Mondial, Imperiul Britanic și Franța au împărțit, în mod arbitrar și cu efecte pe termen lung, Orientul Mijlociu, fără să țină cont de etnii, de religii, de triburi, de realități care produc efecte în continuare. În al doilea rând, Europa și noi toți, și în România, am făcut cu toții aceeași greșeală să credem că intrăm într-o fază postmodernă. Nu, istoria nu se termină niciodată, competiția între marile puterni, între religii nu se termină niciodată, iar jihadul radical s-a născut în Primul Război Mondial, în Orientul Mijlociu ca o formă de reacție la imperialismul colonialist pe care acești oameni îl acuză de foarte multă vreme", a declarat Mircea Geoană.
În viziunea sa, fiecare european s-a înșelat crezând că toți ceilalți vor adera la valorile sale democratice.
"În Europa am crezut pur și simplu că istoria s-a oprit. Pentru că noi credem într-un set de valori democratice, am crezut că și restul lumii se va apleca în fața valorilor noastre. Am greșit pentru că istoria merge înainte, resentimentele vechi produc efecte, mizeria socială, acestea vin și ne urmăresc precum strigoii din mormânt", a adăugat Geoană.
Președintele PSRO nu exclude riscul ca extrema dreaptă europeană să se îndrepte împotriva celor care emigrează din est pe considerente economice.
"Uitați-vă la alegerile de land din Germania, de acum trei săptămâni. Partide neo-fasciste au reintrat în parlamente de land. Demonii Europei nu au murit și atunci, când există un impuls atât de puternic ca cel pe care acești teroriști cinici îl provoacă, reacția din păcate în Europa va fi pe de-o parte de solidaritate, dar și extrema dreaptă europeană, xenofobă care se va îndrepta împotriva străinilor și mi-e teamă că inclusiv împotriva imigranților economici din Europa de est", a mai spus fostul ministru de Externe.
Întrebat unde au greșit Belgia și Franța și cum de autorii atentatelor erau musulmani aflați la a doua generație în marile capitale europene, Geoană a explicat, apelând la două teorii din sfera științelor sociale și din fizică: 'teoria consecințelor nebănuite' și 'natura uraste vidul'.
"În primul rând, 'teoria consecințelor nebănuite'. Acum 40 de ani, Europa occidentală, în perioada de glorie, de dezvoltare economică post-Război II Mondial a avut nevoie de import de forță de muncă. De unde s-a produs? Din fostele colonii. 'Teoria consecințelor nebănuite' ne arată, astăzi, că ceea ce s-a crezut că va fi o integrare facilă în modelul social, democratic de cultură europeană e, astăzi, un eșec. Ce s-a întâmplat în Europa a fost un calcul greșit că istoria poate fi pusă sub preș, că a importa populații vaste fără să le acorzi condiții de integrare socială și economică corecte.
A doua observație - 'natura urăște vidul'. În clipa în care în Orientul Mijlociu s-a rupt echilibrul de putere, în care americanii au excelat, pe când URSS a fost obligat să părăsească Orientul Mijlociu, ruperea din Primăvara Arabă, ruperea de echilibru în Orientul Mijlociu a produs un vid care a fost umplut și, după Irak, Afghanistan la zone de vid de putere pe care aceste forțe radicale le-au ocupat ca în legea fizicii. Inclusiv Rusia, s-a reinfiltrat după 40 de ani în Orientul Mijlociu (...) Rusia a intrat în Siria cu un interes extrem de cinic, programatic și există teorii și informații din SUA și Europa că o parte din nenerocirile care vin către noi nu sunt neapărat contrare interesului pe termen lung al Rusiei", a detaliat Geoană.
Fostul ministru de Externe consideră că ne aflăm "în fața momentului adevărului", respectiv "în fața celui mai complicat moment din istoria contrucției europene".
"Nu putem să fim o putere globală ca Europa fără să investim în forță militară, în securitate națională", a adăugat președintele PSRO.
