Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a încurajat sâmbătă liderii de afaceri să ceară guvernelor să menţină deschise fluxurile comerciale, ea avertizând în privinţa perspectivelor de creştere pentru 2017.
Opiniile ei sunt împărtăşite de directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), Roberto Azevedo.
”Comerţul este mult prea scăzut şi este aşa de mult timp. În prezent are loc un reviriment al opoziţiei faţă de comerţul liber. Este la nivel politic. Este la nivelul opiniei opiniei publice, iar acest fapt se risimte în politici”, a adăugat Lagarde.
Şefa FMI a arătat că dacă nu este comerţ internaţional, dacă nu sunt investiţii transfrontaliere, dacă serviciile, capitalul, oamenii şi bunurile nu trec graniţele, atunci activităţile economice vor fi mai scăzute şi locurile de muncă mai puţine, indiferent de ţară.
Comentariile lui Lagarde au loc într-o perioadă de încetinire a negocierilor de ratificare a Parteneriatului Trans-Pacific, care ar lega 12 ţări, inclusiv SUA, care reprezintă circa 40% din economia mondială.
Mandatul preşedintelui american Barack Obama se apropie de sfârşit, iar ambii candidaţi la Casa Albă, Donald Trump şi Hillary Clinton, au vorbit împotriva acordului care nu include China, în timp ce progresele pentru acordul comercial SUA-UE, cunoscut sub numele de TTIP, sunt şi ele blocate.
Ministrul francez al Comerţului, Matthias Fekl, a afirmat la sfârşitul lunii august că Statele Unite nu au oferit nimic substanţial în negocierile cu UE pentru acordul de liber schimb şi că discuţiile ar trebui oprite.
Ministerul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a spus anterior că discuţiile pentru TTIP ”au eşuat de facto, dar nimeni nu vrea să spună asta”.
În multe state occidentale a apărut un curent protecţionist care duce la apeluri pentru precauţie în privinţa liberalizării comerţului şi a investiţiilor străine în domenii ca cel imobiliar şi utilităţile.
Proiectele unor companii chineze au primit recent lovituri în Marea Britanie şi Australia.
Obama a avertizat într-un interviu la CNN ca statele trebuie să se asigure că oamenii nu se simt părăsiţi prin globalizare.
”Dacă economiile avansate nu dau atenţie inechităţilor, dacă nu dau atenţie nu doar creşterii agregat ci şi modului în care este distribuită bunăstarea şi oportunităţilor oferite oamenilor, atunci da, va fi o reacţie împotriva globalizării şi comerţului”, a spus el.
Premierul britanic Theresa May a spus în drum spre summit că Marea Britanie poate fi o campioană a comerţului liber în pofida Brexit, dar a avertizat şi ea că există riscul unui sentiment anti-globalizare.
Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria, a notat că după criza financiară au fost adoptate 1.400 de măsuri protecţioniste.
Ieşirea Marii Britanii din UE este un motiv al incertitudinilor, alături de temerile legate de acordul TPP, a spus Gurria, criticându-i şi pe ”unii lideri europeni” care au spus că TTIP a eşuat.
Înainte de G20, liderii statelor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) şi-au exprimat la rândul lor îngrijorările referitoare la protecţionism şi au cerut creşterea rolului OMC.
