"Așteptăm să lucrăm cu autoritățile (elene) pentru a dezvolta programul (de reforme) mai detaliat și ca partenerii europeni ai Greciei să ia măsuri de reducere a poverii datoriei. FMI (...) va lua în considerare acordare de fonduri suplimentare Greciei, odată ce autoritățile vor adopta măsuri privind programul (de reforme) și vor fi luate măsuri legate de reducerea poverii datoriei", a declarat șefa misiunii Fondului la Atena, Delia Velculescu, într-un comunicat, informează HotNews.ro.
Declarația sa vine în contextul în care Parlamentul grec trebuie să aprobe un acord asupra noului plan de ajutorare de 85 de miliarde de euro, al treilea din 2010, în schimbul unor severe măsuri de austeritate.
Grecia suferă, Germania câştigă! Un studiu dezvăluie suma uriaşă încasată de nemţi în ultimii ani
FMI, unul din principalii creditori ai țării alături de europeni, a luat parte la discuțiile cu Atena, însă a făcut cunoscut că participarea sa financiară depinde, printre altele, de măsurile europenilor pentru a face datoria greacă "sustenabilă".
Numeroase țări europene, cu Germania în frunte, pretind participarea FMI la planul de ajutorare, dar se arată extrem de reticente la ideea de a relaxa datoria Greciei, situată la 170% din PIB.
Miniștrii de Finanțe din zona euro se vor reuni, vineri, la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia, ce prevede în principal acordarea unor noi credite în valoare totală de circa 85 de miliarde de euro, în schimbul măsurilor de austeritate promise de Guvernul de la Atena.
Reamintim că negocierile cu creditorii internaționali au demarat pe 20 iulie. Unul dintre subiectele sensibile îl reprezintă modul în care se va realiza recapitalizarea băncilor elene și cum va fi gestionată problema creditelor neperformante. Autoritățile de la Atena vor să înființeze o bancă de rebuturi pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaționali cer vânzarea lor către fondurile specializate.
Rata creditelor neperformante reprezintă aproximativ 35% din totalul portofoliului de împrumuturi, în primul trimestru din 2015, iar proporția ar urma să crească din cauza declinului economiei și al impunerii restricțiilor asupra mișcărilor de capital.
Din prima tranșă din pachetul de asistență financiară, Grecia are nevoie de zece miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor, șapte miliarde de euro pentru achitarea creditului punte, obținut în iulie, și peste trei miliarde de euro pentru achitarea scadenței împrumutului de la BCE.
Economia Greciei a reintrat în recesiune în primul trimestru, din 2015, înregistrând un declin de 0,2%, după o scădere de 0,4% în precedentele trei luni, a anunțat, recent, Oficiul Central de Statistica (ELSTAT).
În 2014, economia a ieșit din recesiunea care a durat șase ani, înregistrând un avans de 0,8%, dar turbulențele din ultimele luni au afectat evoluția PIB-ului.
