Este vorba despre o specie de vierme numită Diplocul pachys, care a reușit în mod surprinzător să reziste 18 milioane de ani. Cercetătorii explică că acest lucru a fost posibil datorită faptului că s-au clonat.
Acest fenomen este unul semnificativ în înțelegerea geneticii evolutive, deoarece contravine opiniei larg acceptate, cum că reproducerea sexuală este necesară pentru a elimina mutațiile dăunatoare și pentru adaptarea la un mediu în schimbare.
„Pe termen lung, producerea de descendenți prin actul sexual permite adaptarea la condițiile în schimbare în timp, deoarece produce variații prin amestecarea genetică sau prin recombinare", a explicat David Fitch de la Universitatea din New York, coautor al lucrării.
Reproducerea asexuată constă în apariția unui nou individ pe corpul-mamă. Aceasta se realizează atât la protozoare (apariția unui sanț longitudinal care împarte celula în două), cât și la spongieri si celenterate. La restul grupelor de animale reproducerea este sexuată.
Organismele care s-au clonat pentru a face față evoluției
„A fost un mister îndelungat în biologie cum au supraviețuit animalele asexuate de atâtea generații", a mai declarat David Fitch.
Diplocul pachys, noul vierme secvențiat, este mic și transparent. Această specie este strâns legată de Caenorhabditis elegans, un organism sexual folosit în mod obișnuit pentru cercetarea biomedicală.
Oamenii de știință au descoperit că această specie de viermi este capabilă să se cloneze după ce au analizat procesul de producere a celulelor germinale care se pare că a fost modificat pentru a împiedica recombinarea. „Practic, animalele s-au clonat", a declarat Fitch.
