Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că va discuta în această lună cu preşedintele american Donald Trump despre achiziţia de rachete Patriot, afirmând că legătura sa personală cu liderul Statelor Unite ar putea depăşi criza provocată de cumpărarea de către Ankara a sistemelor de apărare ruseşti, transmite News.
Achiziţia de către Turcia, în luna iulie, a sistemului rusesc de rachete S-400 a mărit probabilitatea unor sancţiuni din partea Statelor Unite, iar Departamentul de Stat a anunţat că o ofertă de vânzare către Ankara a sistemului de apărare Patriot produs de Raytheon a expirat.
Cu toate acestea, Erdogan a declarat că în urmă cu două săptămâni a discutat telefonic cu Trump despre cumpărarea de sisteme Patriot şi că discuţia va continua atunci când se vor întâlni la Adunarea Generală a ONU, care va începe săptămâna viitoare.
”Indiferent de ce pachet de S-400 vom primi, putem cumpăra de la voi un anumit număr de rachete Patriot. Dar trebuie să beneficien de condiţii cel puţin egale cu cele pentru S-400”, a declarat vineri Erdogan, adăugând că se referă la posibilitatea unei producţii comune şi a unor termeni favorabili de împrumut.
”Mi-a spus (Trump): Vorbeşti serios? Iar eu i-am răspuns: Da”, a spus Erdogan, adăugând că i-a spus lui Trump că vor discuta mai mult când se vor întâlni.
Întrebat dacă îi va cere lui Trump să împiedice Trezoreria să impună o amendă mare băncii de stat Halkbank pentru încălcarea sancţiunilor împotriva Iranului, Erdogan a declarat că este încrezător că pot evita o astfel de ”greşeală”, referindu-se la ”un tip diferit de încredere” între ei doi.
”În opinia mea, o ţară ca SUA nu va mai lovi un aliat ca Turcia. Acesta nu este un comportament raţional”, a afirmat Erdogan într-un interviu acordat la palatul otoman Dolmabahce de pe malul Bosforului.
Erdogan şi Trump vor mai discuta despre ceea ce Turcia descrie drept o zonă sigură de-a lungul a 450 de kilometri de frontieră siriană, de la râul Eufrat la graniţa cu Irakul, o regiune controlată în mare parte de luptătorii sirieni kurzi YPG, susţinuţi de Statele Unite.
Duminica trecută, cele două ţări au lansat patrule militare mixte în regiune, dar Erdogan a spus că Washingtonul a tărăgănat lucrurile într-o operaţiune considerată crucială pentru excluderea de la graniţă a YPG, pe care o consideră o grupare teroristă.
Turcia a avertizat că va acţiona singură dacă zona sigură nu va fi creată în această lună, mărind probabilitatea unei a treia incursiuni turce în nordul Siriei din ultimii trei ani.
Erdogan a reiterat că Turcia va fi nevoită să lase refugiaţii sirieni de pe teritoriul său să meargă în Europa, dacă naţiunile occidentale nu vor oferi ţării un sprijin mai mare pentru asigurarea unei zone sigure pentru sirieni.
”Dacă nu puteţi accepta acest lucru, vom deschide porţile. Îi vom lăsa să meargă unde doresc”, a spus Erdogan.
Crearea unei zone de 32 de kilometri în nord-estul Siriei ar permite refugiaţilor aflaţi în Turcia ”să revină pă pământul lor şi satisfacerea nevoilor acestora – educaţia, sănătate, adăpost. Le-ar permite să trăiască pe pământul loc şi să lase în urmă viaţa la cort şi oraşe din containere”, a arătat preşedintele turc.
Erdogan a spus că ajutorul financiar pe care îl primeşte Turcia din partea Uniunii Europene nu este suficient pentru a reduce povara celor 3,6 de milioane de refugiaţi sirieni care au fugit în Turcia de la izbucnirea războiului civil, în 2011.
Ankara susţine că a cheltuit 40 de miliarde de dolari găzduind sirieni, iar un acord cu UE pentru un ajutor de 6 miliarde de euro este insuficient şi prea lent, un mesaj pe care îl va repeta într-o discuţie cu cancelarul german Angela Merkel, la Naţiunile Unite.
Erdogan îi va găzdui luni pe preşedinţii Rusiei şi Iranului, pentru discuţii caare se vor concentra pe asigurarea unei păci durabile în Idlib, prevenirea unui nou val de refugiaţi în Turcia şi controlarea luptătorilor juhadişti în regiune.
Erdogan îi va găzdui luni pe preşedinţii Rusiei şi Iranului, pentru discuţii caare se vor concentra pe asigurarea unei păci durabile în Idlib, prevenirea unui nou val de refugiaţi în Turcia şi controlarea luptătorilor juhadişti în regiune.
