UPDATE 16:00 Verdictul în dosarul "Fraudă la Referendum" va fi pronunţat peste două săptămâni, pe 22 aprilie.
La ieşirea de la sediu ÎCCJ, Liviu Dragnea şi-a exprimat dezacordul cu privire la afirmaţiile procurorului DNA, care a spus că preşedintele PSD "a văzut cetăţenii ca pe nişte obiecte pe care le scoţi din casă şi le duci la urne".
"Am citit foarte bine ce au scris procurorii şi nu sunt de acord cu asta, pentru că prin toată munca mea din ultimii 20 de ani am arătat că ţin la oameni. Un om care ţine la oameni nu se comportă aşa. Şi sunt destui care nu ţin la oameni şi o şi afişează. (...) Ce am avut de spus, am spus în faţa instanţei şi este suficient. De acum înainte, instanţa a rămas în pronunţare", a declarat Dragnea.
UPDATE 12:56 S-a reluat şedinţa de judecată. Liviu Dragnea a rămas pe hol, în sală susţin pledoariile avocaţii altor inculpaţi. Iată şi componenţa completului de judecată: Livia Stanciu (preşedinte), Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglimbea, Ioana Bogdan.
UPDATE 12:02 Un procuror de la DNA le-a cerut vineri judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție aplicarea unei pedepse de închisoare cu executare pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, inculpat în dosarul "Referendumul".
UPDATE 09:44: Liviu Dragnea a sosit la ÎCCJ. Deşi a refuzat să facă declaraţii înainte de a afla sentinţa, Dragnea a ţinut totuşi să-şi reafirme poziţia sa faţă de acest dosar: "Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi în dreptul românilor de a participa la vot".
Întrebat dacă ia în considerare o pedeapsă cu executare, Drangea a răspuns: "Nu, nu iau în considerare asta"
În octombrie 2013, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru că şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa, ca să obţină prezenţa la vot necesară demiterii preşedintelui Traian Băsescu, la referendumul organizat după suspendarea din 2012. De atunci şi până acum, Dragnea a susţinut mereu că este nevinovat.
De-a lungul timpului sute de persoane au ajuns în faţa anchetatorilor. Unii dintre ei, oameni în vârstă din judeţele Teleorman, Olt şi Vâlcea, care au fost aduşi la Bucureşti cu autocarele. Mai toţi au susţinut că nu au votat la scrutinul din 2012, deşi în evidenţele oficiale apare că şi-ar fi exercitat acest drept.
La instanţa supremă a fost audiat chiar şi fostul premier Victor Ponta. Şeful lui Liviu Dragnea în PSD, la acea vreme, Ponta i-a luat acestuia apărarea. În faţa magistraţilor a mai ajuns, ca martor adus de Dragnea, şi fostul ministru al Apărării, Mircea Duşa.
Care sunt acuzaţiile
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale. În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
