Este vorba despre steaua J1124+4545, din constelația Urasa mare, cunoscută și sub numele Big Dipper. Aceasta a fost descoperită de către oamenii de știință cu ajutorul unui telescop din China care a reușit să surprindă spectrul de lumină al stelei.
Ulterior, cercetătorii au analizat aceste informații și au descoperit că aceasta conține doar o fracțiune din cantitatea de magneziu și de fierdin, spre deosebire de stelele sale vecine.
În plus, Big Dipper conține foarte mult din elementul ce poartă numele de europiu – cantitatea de europiu este chiar mai mare decât a Soarelui.
Ce este cu steaua misterioasă din galaxia noastră și de ce este atât de specială?
Se pare că, proporțiile de elemente chimice care intră în componența stelei sunt absolut deosebite, deoarece nu au mai fost întâlnite la până acum la nicio stea din galaxia noastră. Din acest motiv, cercetătorii cred că Big Dipper ar putea să fie vreo rămășiță a unei galaxii pitice bătrâne, care a fost cândva înghițită de galaxia noastră.
„Stele precum aceasta au fost găsite în galaxiile pitice din prezent”, au explicat autorii studiului. „Oferă cea mai clară semnătură chimică a evenimentelor trecute de asimilare din Calea Lactee”.
Stelele precum Big Dipper sunt clar străine de galaxia noastră, dar nu sunt unice în Univers. Oamenii de știință au mai observat stele similare la periferia Căii Lactee. Stelele care se formează în galaxii pitice au compoziții similare – majoritatea au cantități destul de mici de sodiu, nichel și zinc, spre exemplu.
„Stelele se formează din nori de gaz interstelar”, arată cercetătorii. „Proporțiile de elemente din norul părinte oferă o semnătură chimică obsevabilă stelelor formate în acel nor. Așa că stelele care se formează aproape una de alta au proporții similare de elemente”.
