”Cererea a rămas aproximativ constantă, oferta a scăzut, datorită influenţelor obiective care se pot comensura la această dată şi le enumăr: Deci, România se alimentează din două surse. Piaţa internă se alimentează din două surse: sursa - gospodării populaţii, înţelegând păsările care sunt crescute în gospodării şi aici se alimentează autoconsumul şi excedentul se duce pe piaţă şi a doua sursă sunt fermele, exploataţiile avicole, care sunt destinate producerii de ouă, unde întreprinzătorii au reuşit să facă ferme puternice, bine aşezate, cu un grad de siguranţă ridicat privind calitatea produsului şi securitatea lui. La această dată, toamna, de regulă, când temperaturile scad, curba de ouat la gospodăriile... găinile de la gospodăriile populaţiei scade, deci, iată că scade şi numărul de ouă; scăzând numărul de ouă, autoconsumul nu se mai poate alimenta în întregime din gospodăriile populaţiei, nu mai există evidenţe, nu mai există nici excendent care să apară pe piaţă şi avem un număr de ouă mai redus”, a explicat ministrul la Radio România Actualități.
”La această ofertă scăzută a contribuit și asanarea unor procese in Europa, ca urmare a scandalului fipronilului, în Franța, în Olanda, în Belgia. De asemenea, o reducere de efective a păsărilor ouătoare și în Polonia, datorită scandalului la salmonella. În afară, deci, sunt acești factori obiectivi, care, evident, au creat posibilitatea ca piața să răspundă prin cerere și ofertă la preț. Se știe foarte clar, prețul se realizează pe piață direct, datorită cererii și ofertei, cererea fiind constantă, oferta fiind mai mică, evident, a apărut oportunitatea aceasta de a crește prețurile la raft. Însă ne-am dus să vedem dacă cumva aceste prețuri se regăsesc și în costurile de producție, dacă la ferme au crescut costurile, elementele costului de producție, înțelegând furaje, înțelegând medicamente, manoperă, cotă de amortisment și altele, în așa fel încât să se justifice o creștere a prețului pe piață”, a mai spus ministrul.
Petre Daea crede însă că curba de oua nu poate fi vinovată integral pentru prețurile mari. Așa că a cerut o acnhetă.
”Am constatat că între prețul de la fermă și prețul pieței este o distanță foarte mare, adică prețul la raft. Am constatat că costul de producție este undeva la 0,36 de bani, se pleacă de la poarta fermei cu 0,52 și ajunge undeva la 1 leu pe piață, în condițiile în care fermierul, fermele acestea care produc astăzi şi alimentează piaţa internă cu ouă fac toate operaţiunile. (...) Adică, produc oul, îl ambalează, îl transportă, îl aduce la magazin şi atunci am constatat că această diferenţă între preţul de la fermă şi preţul la consumator fiind destul de mare, ne-am adresat Consiliului Concurenţei pentru a analiza în echipajul juridic de care dispun dumnealor şi a pregătirii pe care o am şi a răspunderii faţă de fişa postului pe care o are fiecare să analizeze, să vadă despre ce este vorba.
