Premierul Sorin Grindeanu a declarat, marți dimineață, că este dramatic pentru România că în anul 2016 deficitul bugetar a fost de peste 3%, în condițiile în care nu s-au făcut investiții, nu s-au mărit salarii și nici nu au crescut pensiile.
În replică, fostul premier Dacian Cioloș trasmite, într-un mesaj comun cu fostul ministru de Finanțe, Anca Dragu, că așa-numita "moștenire grea" din partea guvernului din 2016 este de fapt un ajutor adus guvernului din 2017,
Cioloș explică că vechiul Executiv a consemnat în contabilitatea oficială europeană inclusiv cheltuieli angajate anul trecut și care vor fi realizate în acest an, ceea ce este "in cele din urmă chiar în favoarea guvernului din 2017".
Potrivit lui Cioloș, datele oficiale publicate de Institutul European de statistică, Eurostat confirmă "rezultatul bugetar prudent realizat de Guvernul României în 2016".
"Atât din punct de vedere al metodologiei care ia în considerare cheltuielile realizate efectiv (cash) cât și din punct de vedere al metodologiei europene (ESA), care include și cheltuielile angajate în decursul unui an, rezultatul final al politicii bugetare din 2016 demonstrează și confirmă o politică prudentă și responsabilă a guvernului de la acea vreme", se arată în scrisoarea comună semnată de Dacian Cioloș și Anca Dragu.
Grindeanu, despre deficitul de 3%: E dramatic pentru noi! Anul 2016 nu a ieșit în evidență cu nimic
Dacian Cioloș critică actuala majoritate parlamentară dominată de PSD și ALDE "care într-un an electoral a ignorat avertizările Guvernului și a legiferat creșterea cheltuielilor bugetare chiar împotriva avizelor negative primite":
"Angajarea unor plăți suplimentare față de politica Guvernului din 2016 prin proiecte legislative populiste aprobate într-un an electoral, asupra cărora guvernul a atras atenția la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a dus la această diferență între deficitul bugetar "cash" și deficitul ESA", explicat Cioloș.
Vechiul premier tehnocrat atrage atenția asupra riscurilor de deficit la care se explune actualul Executiv:
"Iar dacă un guvern responsabil și prudent cu deficitul bugetar, constrâns de măsurile legislative populiste, a ajuns totuși la limita de 3% din PIB, ne putem îngrijora în mod serios ce se poate întâmpla când aceeași majoritate parlamentară care a forțat acest rezultat are acum toate pârghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea", arată Cioloș.
Acesta mai spune că depășirea sistematică a unui nivel de prudențialitate prin măsuri populiste costă foarte scump.
"Nivelul de îndatorare va crește iar generațiile viitoare vor plăti acest mod de gândire... Aici este vorba despre responsabilitatea față de propria comunitate căreia îi amanetezi viitorul prin măsuri populiste, cu efecte pozitive pe termen scurt dar negative pe termen lung", își încheie apărarea Dacian Cioloș.
Diferența dintre deficitul ”cash” și deficitul ESA, spune Cioloș, a avut în principal cauze independente de voința Guvernului din 2016, cum ar fi:
- Legea 85/2016 care a decis majorarea salariilor profesorilor cu 50% (abrogată în 2009) și pentru acele persoane care nu au câștigat acest drept pe cale judecătorească. Impactul acestei măsuri legislative este de 3,2 miliarde de lei din care 900 milioane lei au fost plătite în 2016. Astfel, potrivit metodologiei ”cash”, în 2016 a rezultat o cheltuială de 900 milioane lei dar după regulile de raportare europeană, impactul total al măsurii de 3,2 miliarde lei este contabilizat în 2016.
- Despăgubirile pentru foștii proprietari deposedați abuziv de statul român au însumat 2,1 miliarde lei ca urmare a legilor aprobate în acest sens în 2013 și 2014 și care prevedeau înființarea unui fond imobiliar care ar fi urmat să ofere posibilitatea despăgubirii acestor persoane prin astfel de active. Si aceste sume au fost contabilizate in contul anului 2016.
- Despăgubirile pentru plata ”taxei auto”, în sumă de cca. 0,4 miliarde lei, ca urmare a deciziilor judecătorești, deși se vor plăti efectiv în 2017, acestea au fost contabilizate potrivit metodologiei europene tot în 2016.
- Veniturile bugetare din luna ianuarie sunt raportate ca fiind aferente anului precedent, potrivit metodologiei europene. Astfel, căderea veniturilor din luna ianuarie 2017, cu 1,1 miliarde lei față de aceeași lună din anul trecut, este contabilizată în deficitul ESA din 2016.
