Rămasă în pronunţare, instanţa a decis prorogarea discutării cererii de constatare a lipsei de interes şi a amânat cauza pentru 21 mai. De asemenea, a dispus inadmisibilitatea celor trei cereri de intervenţie accesorie formulate în dosarul "Lazăr - Ministerul Justiţiei" de Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi două persoane fizice - Emilian Stancu şi Pompiliu Gheorghe Stan, cu posibilitatea de a declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Totodată, a respins cererea de amendare formulată de Ministerul Justiţiei în ceea ce îl priveşte pe unul dintre intervenienţi, profesor la Universitatea Bucureşti.
Ca urmare a publicării decretului privind eliberarea începând cu 27 aprilie din funcţia de procuror general, prin pensionare, avocatul lui Augustin Lazăr, Ovidiu Podaru, a apreciat la termenul de marţi că cererea de suspendare a procedurii de revocare, acţiune demarată de ministrul Justiţiei în octombrie anul trecut, a rămas fără obiect.
"S-a publicat vineri în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcţie a domnului procuror general ca urmare a pensionării şi, prin urmare, cererea de suspendare a rămas fără obiect, în sensul că nu mai avem ce să suspendăm. Dacă domnul preşedinte Iohannis a emis decretul de eliberare din funcţie, nu mai are cum să-l emită pe ăla de revocare din funcţie ca urmare a propunerii", a explicat, la finalul şedinţei de judecată, avocatul lui Lazăr.
Tot la şedinţa de marţi, consilierul juridic al Ministerului Justiţiei a solicitat instanţei aplicarea unei amenzi judiciare în ceea ce îl priveşte pe Emilian Stancu, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi un cunoscut criminalist, unul dintre cei care au depus cereri de intervenţie. Consilierul a susţinut că, în condiţiile în care acesta cunoaşte foarte bine consecinţele acţiunilor sale, ca profesor emerit, ar trebui amendat pentru "tergiversarea" cauzei, opinând că cererea de intervenţie ar fi "vădit neîntemeiată" şi "neserioasă".
Pe de altă parte, avocatul Ovidiu Podaru a precizat că a formulat la instanţa din Alba Iulia o acţiune în anulare, în sensul că, ceea ce scrie în raportul privind activitatea managerială a lui Lazăr, opinează că este "ilegal" şi "neadevărat".
"Aici nu mai e vorba de lipsă de interes, pentru că, în subsidiar, am solicitat, e vorba de repararea adusă reputaţiei profesionale a dânsului, daune morale de 1 leu, respectiv obligarea Ministerului de a publica un comunicat pe site-ul propriu prin care să-şi ceară scuze pentru ceea ce scrie în raport", a declarat avocatul.
Pe 2 noiembrie 2018, procurorul general a depus la CA Alba Iulia, oraş în care îşi are domiciliul, o acţiune în contencios-administrativ prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie demarată, în octombrie, de ministrul Justiţiei. Augustin Lazăr a mai cerut suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a raportului privind activitatea sa managerială.
Instanţa a stabilit însă că nu are competenţa teritorială de a judeca acest caz, opinând că procesul trebuie judecat la CA Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General. Ulterior, pe 12 decembrie 2018, CA Bucureşti a decis că nu are nici ea competenţa de a judeca procesul şi a trimis dosarul înapoi la CA Alba Iulia.
Conform procedurii, în cazul deciziilor contradictorii ale instanţelor de acelaşi grad, instanţa superioară - în acest caz ÎCCJ - a trebuit să rezolve conflictul de competenţă. La sfârşitul lunii ianuarie, ICCJ a stabilit că instanţa competentă să judece dosarul în care procurorul general solicită suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie este CA Alba Iulia.
