"Curtea Constituţională va delibera. Din acest motiv, sesiunea este
amânată pentru marţi, 3 noiembrie", a declarat Rychetsky. Anunţul
amânării vine după ce Curtea a audiat argumentele tuturor părţilor
implicate, într-o sesiune publică retransmisă în direct de televiziunea
publică cehă CT24.
Curtea a fost sesizată într-un nou recurs
depus de senatorii eurosceptici. Prin acest recurs, oponenţii cehi ai
Tratatului au cerut să se verifice dacă textul, moştenit din defuncta
Constituţie europeană din 2005 şi care ar urma să asigure o funcţionare
mai eficientă a instituţiilor UE, este conform cu Legea fundamentală a
ţării.
"Tratatul de la Lisabona introduce expresii vagi şi categorii eterogene
din punct de vedere ideologic", a afirmat senatorul liberal Jiri
Oberfalzer, unul dintre autorii iniţiativei. De asemenea, Oberfalzer a
atacat ideea unei apărări europene comune, care, în opinia lui,
limitează suveranitatea ţării.
În schimb, ministrul ceh pentru afaceri europene, Stefan Füle, a
subliniat în faţa Curţii că Tratatul de la Lisabona este pe deplin
conform cu Constituţia, potrivit guvernului premierului Jan Fischer.
Sub impulsul preşedintelui eurosceptic Vaclav Klaus, mai mulţi senatori
din Partidul Liberal ODS au sesizat deja Curtea Constituţională în
2008. Curtea a respins atunci argumentele lor în legătură cu anumite
paragrafe privind transferarea competenţelor naţionale Comisiei
Europene, fără a se pronunţa însă asupra textului în întregime.
De asemenea, soarta Tratatului de la Lisabona depinde în Cehia de o
decizie privind derogarea cerută de preşedintele Klaus pentru ţara sa,
ca o condiţie pentru semnarea documentului.
Ultimul lider din cele 27 de ţări UE care nu a semnat încă Tratatul de
la Lisabona, Klaus pare să fie dispus să parafeze documentul în
schimbul unei derogări de la Carta drepturilor fundamentale europene,
asemenea celor acordate Marii Britanii şi Poloniei. Derogarea priveşte
Carta drepturilor fundamentale, document-anexă la tratat. Această
derogare ar trebui să împiedice, potrivit lui Klaus, orice restituire a
bunurilor germanilor sudeţi confiscate după cel de-al Doilea Război
Mondial.
