Însă, dacă un ou este vechi, poate duce la alergii grave. Cum îşi dai seama că un ou este prea vechi pentru a fi consumat? Iată câteva trucuri inteligente.
1. Testul cu apă
Pune oul într-un pahar înalt cu apă rece. Dacă oul va sta pe fundul paharului, atunci el este proaspăt; dacă se va ridica și se va înclina într-un oarecare unghi, atunci el este destul de vechi, dar comestibil; dacă acesta plutește complet la suprafață, atunci nu este comestibil și trebuie aruncat!
Ouăle se ridică la suprafața apei pentru că, după o perioadă de timp, umezeala din interiorul acestora se evaporă prin coajă și este înlocuită cu aer. Cu cât este mai mult aer în interiorul oului, cu atât acesta plutește mai bine – și bineînțeles, este mai vechi.
2. Testul prin spargerea oului
Sparge oul să vezi în ce stare sunt albușul și gălbenușul. Dacă gălbenușul este bulbucat și prezintă o formă definită și albușul este vâscos și adunat împrejurul gălbenușului, atunci oul este încă proaspăt. Dar dacă gălbenușul este plat și albușul este subțiat, atunci oul este vechi. Se rup lanțurile proteice (substanțe variate ce se leagă una de cealaltă) din albușul oului odată cu trecerea timpului, și la un ou vechi, gălbenușul și albușul nu mai sunt lipite unul de celălalt, astfel degradându-se.
3. Testul prin agitarea oului
Dacă agiți oul și nu se aude un zgomot de plescăitură de apă din interior, atunci acesta este proaspăt și comestibil. Dar dacă din ou se aude un zgomot ca și cum ai agita apa, atunci acesta nu este comestibil, din cauză că a intrat aer în ou și s-a expandat bula de aer a acestuia.
4. Atenție la ”termenul de valabilitate”
Pe ambalajul ouălor este specificat ”termenul de valabilitate” prin care furnizorul garantează că ouăle pot fi consumate până la data respectivă, în condiții de depozitare optime. În general ouăle pot fi consumate în siguranță și după ce trece termenul de valabilitate, dacă acestea sunt gătite bine, dar cel mai bine e să le verificați printr-un test de prospețime.
