Cum și când pierd angajații din România vremea la birou

Trăind în era comunicării și a informației și având acces ușor la internet, fie pe laptop, telefon, tablete sau alte gadget-uri, angajații pur și simplu ”uită” să lucreze și preferă să se concentreze pe activități personale, în detrimentul celor profesionale. Un status nou pe Facebook, un Like, un Share, un Tweet nou, o fotografie pin-uită pe Pinterest sau reblogată pe Tumblr și uite așa timpul alocat activităților de lucru scade dramatic.

Un angajat pierde în jur de 1,7 ore (dintr-un program de lucru de 8,5 ore) pe zi, pe internet, conform unui studiu al celor de la Salary.com, efectuat pe un eșantion de 2057 de respondenți. Discuțiile cu prietenii sau membrii familiei, vizionarea filmulețelor sau a diverselor fotografii care circulă online, cumpărăturile online, cititul presei și jocurile sunt principalele distracții la locul de muncă pentru mai mult de 40% din salariații care au acces la internet la locul de muncă.

Când le place angajaților cel mai mult să piardă vremea

Un detaliu important care a reieșit din studiul Salary a fost acela al zilelor în care se muncește, în medie, cel mai puțin.

Doar 3% din respondenți au ales marțea ca fiind ziua lor de lucru cu cele mai multe activități extra-job (ba mai mult, marți, între orele 9.00-11.00 se lucrează cel mai intens, în medie, la orice companie). În ceea ce privește ziua preferată de angajați pentru activități ce nu au legătură cu obiectul jobului lor, vineri a fost selectată de 43% din totalul de respondenți. Nu e nicio mirare că aceștia aleg ziua de dinainte de weekend pentru a o lăsa mai moale, la fel cum nu e de mirare că lunea este a doua în top, din totalul de cinci zile lucrătoare. Urmează zilele de miercuri, cu 9%, iar joi, cu 6%, este penultima în clasament.

Raportându-ne la orele în care angajații irosesc timpul, intervalul orar 15.00-17.00 este ales cu precădere de cei care se ocupă cu orice altceva decât cu activitățile pentru care sunt plătiți. Astfel, 27% din participanții la studiu au mărturisit că atunci caută cel mai mult să-și ocupe timpul cu altceva decât cu munca efectivă.

Organizarea deficitară și tradiționalele pauze dese afectează procesul de muncă

Organizarea precară a salariaților este o altă problemă pe capul angajatorilor. Conform participanților la studiul WorkTack, fie sunt neglijate sau amânate nejustificat unele task-uri importante, fie sunt fușărite sau realizate în grabă, din pricina timpului limitat. Cert e că managerii companiilor întâmpină reale dificultăți când încearcă să îmbunătățească organizarea activităților zilnice de lucru.

Întârzierile sunt și ele la ordinea zilei. Practic, managerii s-au obișnuit ca angajații lor să se prezinte la lucru respectând ”regula” sfertului academic. În plus, obișnuita cafea de dimineață taie în jur de 30 de minute din timpul dedicat lucrului, iar dacă adăugăm în ecuație și pauzele de țigară, reiese că foarte mulți salariați muncesc în jur de 90 de minute mai puțin, zilnic, decât ar trebui în mod normal. Iar vineri, de obicei, e ”zi scurtă”, așadar programul se încheie deseori cu o oră mai repede.

”Toate aceste probleme pot fi remediate cu ajutorul unei unelte care să eficientizeze procesul de lucru și să îmbunătățească organizarea muncii la nivel intern, de companie. Socializarea e extrem de importantă pentru orice angajat, iar pentru ca aceasta să nu devină o problemă la nivel de companie, este în beneficiul tuturor dacă se realizează la nivel intern. Astfel, angajații unei societăți sunt mai bine angrenați în realitatea de zi cu zi a companiei, lucrează mai eficient și se apropie de ceilalți colegi prin munca pe care o depun. Acesta e scenariul care convine tuturor directorilor de companie: angajați apropiați unii de ceilalți, aflați în permanentă legătură și excelent organizați”, a declarat Alex Ramadan, PR la WorkTack.

Angajații români muncesc, totuși, foarte mult. Sau, cel puțin, petrec multe ore la locul de muncă, iar asta conform specialiștilor în domeniul resurselor umane. Institutul francez Coe-Rexecode a stabilit că România (cu 2099 ore) și Grecia (cu 2010 ore) sunt cele două state membre ale Uniunii Europene unde numărul de ore lucrate de angajații cu normă întreagă a depășit în 2013 pragul de 2000 de ore lucrate. Nu ni se spune și cât de eficient s-a lucrat în tot acel timp. Cert este că o mai bună organizare a procesului de muncă ar scurta numărul de ore lucrate și ar aduce rezultate mai bune la nivel instituțional.