Curtea Constituțională a declarat neconstituțională alegerea conducerii Parlamentului R. Moldova și votarea noului Guvern, iar ulterior, a instituit interimatul funcției de președinte, după ce, în prealabil, a decis că termenul limită în care putea fi votat un nou Guvern era 7 iunie 2019, nu 9 iunie, așa cum se menționa anterior în spațiul public.
Deciziile Curții Constituționale (CC) din ultimele zile vin să coincidă cu poziția Partidului Democrat din Moldova (PDM), care a declarat nelegitime voturile din Parlament și a solicitat declanșarea alegerilor anticipate.
„Sincronizarea” dintre PDM și CC nu este însă una întâmplătoare. Dintre cei 6 judecători ai Înaltei Curți, 3 dintre ei au fost anterior deputați ai PDM, iar doi au fost incluși în componența CC cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din luna februarie, scrie ZDG.md.
Prin urmare, 86 de organizaţii neguvernamentale cer demisia tuturor judecătorilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, acuzaţi că au acţionat exclusiv în interesul unui partid politic, relatează duminică Radio Chişinău.
Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic, din care fac parte 86 de organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova, condamnă ultimele decizii ale Curţii Constituţionale din 7, 8 şi 9 iunie 2019 şi cere demisia judecătorilor.
Curtea Constituţională a interpretat termenul de trei luni de la care preşedintele ţării poate dizolva parlamentul ca echivalând cu 90 de zile, deşi orice termen exprimat în luni, potrivit regulii juridice generale, echivalează cu luna calendaristică. De facto, prin această interpretare, termenul în care parlamentul poate vota legi şi numi guvernul a fost redus de la 9 iunie la 7 iunie 2019, se menţionează în declaraţie.
ONG-urile mai subliniază că decizia Curţii Constituţionale a fost emisă spre sfârşitul zilei de lucru de 7 iunie 2019, adică chiar în ziua în care, potrivit Curţii, a expirat acest termen. Curtea Constituţională fusese sesizată cu privire la această chestiune încă din 22 mai 2019 cu solicitarea ca sesizarea să fie examinată cu prioritate.
De asemenea, Curtea a interpretat dreptul preşedintelui ţării de dizolvare a parlamentului drept obligaţie, fără să analizeze dacă au fost întrunite celelalte condiţii impuse de Constituţie (consultarea fracţiunilor parlamentare) pentru dizolvarea parlamentului. Pe parcursul zilei de 8 iunie 2019, Curtea Constituţională a emis două hotărâri, declarând neconstituţionale hotărârile parlamentului de alegere a preşedintelui parlamentului şi de nominalizare a premierului. Hotărârile au fost emise în mai puţin de o oră de la adoptarea actelor în cauză, care încă nu fuseseră semnate şi publicate. Niciun judecător independent nu poate anula un act pe care nu îl are în faţa sa. Mai mult, hotărârile Curţii Constituţionale din 8 iunie 2018 au fost adoptate fără audieri şi fără consultarea autorităţilor, cerinţe impuse chiar de Codul Jurisdicţiei Constituţionale.
Comportamentul Curţii Constituţionale din 7, 8 şi 9 iunie 2019 confirmă că aceasta şi-a compromis rolul constituţional, acţionând exclusiv în interesul unui partid politic, subliniază semnatarii.
În acest context, Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic îndeamnă Curtea Constituţională să-şi revizuiască urgent hotărârile adoptate pe 7, 8 şi 9 iunie 2019 şi să revină în legalitate. În scopul restabilirii încrederii în Curtea Constituţională şi pentru stabilizarea situaţiei din ţară, îi îndemnăm pe toţi judecătorii constituţionali să demisioneze, adaugă autorii declaraţiei.
