În timpul acestui summit extraordinar, cu guvernul islamo-conservator turc recent reales, europenii speră să obțină o cooperare mult mai puternică asupra refugiaților, dintre care majoritatea pleacă de pe coastele Turciei pentru a ajunge în Europa de pe coastele Greciei, notează aceeași sursă.
Totodată, miercuri, la Zagreb, va avea loc un alt summit al țărilor sud-est europene pe tema crizei migrației și a provocărilor de securitate în contextul atacurilor teroriste care amenință Europa și întreaga lume, la care este așteptat vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden. Totodată, vor mai participa, alături de șefii de stat din regiune, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Austriei, Heinz Fischer.
Președinții Sloveniei și Croației, Borut Pahor și Kolinda Grabar-Kitarovic, care s-au întâlnit duminică la Liubliana, se așteaptă ca la această reuniune să fie exprimat sprijinul pentru continuarea procesului de stabilizare a Europei de Sud-Est și a procesului de reformă în țările care aspiră la integrarea în instituțiile euro-atlantice.
Președinta croată a afirmat că prezența vicepreședintelui american Joe Biden va demonstra intențiile Statelor Unite de a se implica mai mult în discuțiile privind problemele de securitate și riscurile din Balcani.
Președintele sloven a precizat că acele țări care doresc să intre în NATO ar trebui să fie ajutate în efortul lor, iar acelor state care nu doresc să facă parte din Alianță ar trebui, de asemenea, să li se lase această opțiune.
În privința migranților care merg pe ruta balcanică, președinții croat și sloven au cerut să se facă diferența între refugiații care fug din țări răvășite de război și așa-zișii imigranți economici care pleacă din zone sărace.
Procesul Brdo-Brijuni a fost lansat de Slovenia și Croația în 2013 pentru a promova, prin intermediul reformelor și al integrării în UE, cooperarea regională și soluționarea problemelor care persistă, prin aceasta contribuind la stabilizarea Europei de Sud-Est.
Sute de manifestanţi la Paris, în sprijinul refugiaţilor şi împotriva stării de urgenţă
Duminică după-amiază, la Paris, sute de persoane au defilat în sprijinul refugiaţilor şi pentru a denunţa starea de urgenţă, în pofida interdicţiei de a manifesta în regiunea Ile-de-France, impusă de prefectura poliţiei după atentatele de la Paris din 13 noiembrie, relatează AFP în pagina online.
Manifestanţii, care au plecat din piaţa Bastiliei, au sosit în piaţa Republicii încadraţi de un important dispozitiv al poliţiei. "So-so-solidaritate cu refugiaţii", "Stare de urgenţă, stat poliţienesc! Nu ne vor lua dreptul de a manifesta", au scandat manifestanţii.
"Fotbalul se reia, concertele se reiau, toate în afară de manifestaţii. Este straniu la un Guvern de stânga", a declarat unul dintre manifestanţi, scrie mediafax.ro.
Acest miting, interzis din cauza stării de urgenţă decretate după atentatele de la 13 noiembrie şi prelungită pentru trei luni de Parlament, "era prevăzut iniţial pentru dreptul la adăpost al refugiaţilor", a amintit acest manifestant.
El se declară îngrijorat că Franţa "îşi închide frontierele" şi de "amalgamul făcut între terorişti şi refugiaţi", făcând referire la faptul că unii dintre autorii atentatelor de la Paris sunt suspectaţi că au sosit din Siria în Franţa amestecându-se printre imigranţi.
