Constantin şi Elena. Flavia Iulia Helena, cunoscută sub numele de Helena Augusta sau Sfânta Elena a fost mama împăratului Constantin cel Mare.
Sfânta Elena s-a născut în orașul Drepanum, ulterior denumit Helenopolis, (azi Karamürsel) în Bythinia (în nord-vestul Asiei Mici). Constantin a schimbat numele localității în Helenopolis, în onoarea mamei sale. Unii autori antici afirmă ca Helena era concubina lui Constanțiu, în timp ce alții nu specifică statutul ei legal sau social, iar un număr de autori o numesc soție (uxor) a lui Constanțiu.
Se pare totuși că Helena avea un statut social umil. Sf. Ambrozie din Milano afirmă că ea era o stabularia, o servitoare într-un han sau tavernă. De la originea modestă, a ajuns la rangul de augusta.
În anul 326, după moartea nepotului său Crispus și a nurorii sale Fausta, a mers în pelerinaj în Țara Sfântă. A murit la scurt timp după întoarcerea din pelerinaj, la vârsta de 80 de ani.
Sărbătorită pe 21 mai împreună cu fiul său, Sfânta Elena este cunoscută şi venerată pentru descoperirea Sfintei Cruci de pe dealul Golgotei, precum şi pentru ridicarea numeroaselor biserici din Palestina, Cipru şi Occident. Fiul său, Constantin cel Mare, este cel care a hotărât libertatea de manifestare a creştinilor prin Edictul din Milan, ce a transformat creştinismul în religie oficială a Imperiului.
Deşi născută ca „femeie de rând“, mama Împăratului Constantin, Elena, va deveni pe parcursul vieţii una dintre persoanele importante din timpul său, marcându-şi prezenţa istorică prin monedele şi inscripţiile vremii ce-i poartă chipul şi numele.
