Motivul pentru care cazul CNAPMC a fost uitat pe cel mai înalt raft din Ministerul Transporturilor și care este invocat de fiecare dată este celebra OUG 109/2011, adică manageri privați la companii de stat.
Potrivit răspunsului remis Realitatea.net în EXCLUSIVITATE de către MT, “nu poate interveni în activitatea de administrare şi conducere a întreprinderii publice”, întrucât “revocarea administratorilor nu o poate face decât Adunarea Generală a Acționarilor”.
Cu toate acestea, TAROM, o altă companie de stat condusă de manageri privați, în baza OUG 109/2011, a fost restructurată de trei ori în numai doi ani, în funcție de schimbările de la vârful Ministerului Transportului.
Primul ministru care a schimbat conducerea TAROM a fost Ramona Mănescu, în toamna anului 2013. Președintele Consiliului de Administrație de atunci, Dan Pascariu, a fost înlocuit de Dante Stein.
În anul 2014, Dan Șova, proaspăt ajuns ministrul al Tranporturilor, îl înlocuiește, în luna mai, pe Dante Stein cu Gabriel Dumitrașcu și, implicit, sunt schimbați patru membri din șase ai Consiliului de Administrație.
În luna noiembrie a anului 2014, ministrul Transporturilor de atunci, Ioan Rus, declara că este necesară restructurarea TAROM, dar că preferă să măsoare de zece ori și să taie o dată. În luna martie a anului 2015, membrii Consiliului de Administrație al TAROM demisionează în bloc.
Răspunsul MT în legătură cu CNAPMC
Pe 6 ianuarie, în primul său interviu acordat în 2016, ministrul Transporturilor din Guvernul Cioloș, Dan Costescu, lasă impresia că și-a suflecat mânecile și se apucă de treburi mari: va lua o decizie privind managementul Portului Constanța, începe restructurarea CFR Marfă, descentralizarea și reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), îi rămâne timp chiar pentru o analiză a activității managementului de la TAROM, dar, spune el, așteaptă un raport al Corpului de Control. În cazul Portului Constanța, spre exemplu, dispune și de un raport al Corpului de Control al MT, și de un raport al Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură a Camerei Deputaților, în baza cărora ar fi putut anunța că ține cont de concluziile respectivelor documente și va lua decizii în consecință în privința managementului din Port. Pe tot parcursul anului 2015, sindicaliștii și operatorii portuari au trimis sesizări și memorandumuri către Guvern, minister de resort, Parlament și chiar Președinție, nemulțumiți de politicile manageriale și deciziile abuzive ale conducerii executive a Administrației Portuare.
Potrivit raportului realizat de Corpul de Control al Ministerului Transporturilor, realizat la începutul anului 2015, faptele comise la CNAPMC sunt de compentența DNA și ar putea fi încadrate de procurori drept "abuz în serviciu" comis de conducerea executivă a CNAPMC.
Documentul MT de aproape 200 de pagini a fost finalizat pe 9 iunie și nu-i menajează deloc pe cei doi șefi executivi ai Companiei - Valeriu Ionescu și Decebal Șerban -, care și-au îndeplinit defectuos obligațiile și atribuțiile. Cel mai frapant aspect descoperit de actualul raport este decizia conducerii CNAPMC de a angaja resurse umane și financiare importante pentru a ataca în instanță verificările anterioare și de a da în judecată principalul acționar al companiei – Ministerul Transporturilor.
În concluzii au mai fost evidențiate următoarele: modul necorespunzător în care CNAPMC a încheiat și derulat contracte de achiziție publică, de concesiune și de închiriere, de modul în care a fost urmărite și recuperate creanțele, de activitatea de control financiar sau de procesul de angajare și promovare a angajaților.
Realitatea.net a solicitat Ministerului Transportului răspunsuri referitoare la această problemă. Vă prezentăm mai jos precizările MT făcute în EXCLUSIVITATE pentru Realitatea.net:
“În conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, cu modificările ulterioare, numirea și revocarea directorilor unei întreprinderi publice este responsabilitatea Consiliului de Administrație.
În conformitate cu prevederile art. 4 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Transporturilor nu poate interveni în activitatea de administrare şi conducere a întreprinderii publice, inclusiv în stabilirea tarifelor și taxelor.
Revocarea administratorilor nu o poate face decât Adunarea Generală a Acționarilor și numai în cazurile prevăzute de lege, precum și în cele stipulate în contractul de mandat, iar revocarea unui administrator fără justă cauză poate conduce la plata unor daune-interese. În momentul de față direcția de specialitate din cadrul MT nu are cunoștință despre vreun fapt sau evaluare a Consiliului de Administrație din partea AGA care să conducă la revocarea administratorilor.
În momentul de față este pe rol la Tribunalul Constanta dosarul nr. 2920/118/2015 care are ca obiectiv anularea hotărârilor AGA de numire a 4(patru) din membrii Consiliului de administrație al CN APM S.A”.
Numeroase contracte ilegale de achiziții publice
La data de 19 martie, se constata că CNAPMC avea în derulare 468 de contracte de închirieri si concesiuni. În cazul multora dintre aceste contracte, s-au constatat deficiente privind atribuirea lor, astfel că echipa corpului de control recomandă la măsuri “sesizarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), in vederea constatării contraventiilor si aplicarii sanctiunilor prevazute de O.U.G. nr. 34/2006.” Mai mult, șefii CNAPMC nu au luat masuri de eficientizare a contractelor in perioada de derulare a acestora, iar “prin actele juridice semnate ulterior au intarit pozitia concesionarilor in defavoarea interesului CN APM S.A. si implicit a statului.”
La loc de frunte din punct de vedere al abuzurilor comise stau însă în continuare contractele cu
cu constructorul Van Oord pentru prelungirea Digului de larg și cu consultantul lucrării, Royal Haskoning, care au mai fost de altfel obiectul unei anchete a Corpului de Control al MT și în 2013. Valoarea lor inițială - 429.528.628 de lei (97, 6 mil. euro), potrivit cifrelor prezentate de noul raport.
Pe locul doi în topul abuzurilor ar putea fi contractul de achiziție a serviciilor de auditare care implică una dintre cele mai mari firme de audit din Big Four. În august 2013, CNAPMC a încheiat un contract cu Deloitte România, în asociere cu casa de avocatură “Reff și Asociații”, care activează sub umbrela Deloitte Audit SRL. Obiectul contractului era tocmai auditul legal cu privire la eventualele aspecte de nelegalitate la contractele cu Van Oord și Royal Haskoning. Din analiza clauzelor, livrabilelor și facturii reiese în mod cert, susține actualul raport al Corpului de Control, că CNAPMC a achiziționat de fapt servicii de asistență și consultanță juridică și nu de auditare. Altfel spus, conducerea CNAPMC a schimbat cu bună știință codul serviciilor achiziționate pentru a da aparența de legalitate - serviciile de auditare sunt incluse la servicii de contabilitate, de audit și gestionare a registrelor contabile.
Raportul arată că tot ilegal au fost achiziționate și serviciile juridice, cu încălcarea cerințelor OUG 26/201 și fără ca în prealabil să fie obținută aprobarea de la ordonatorul principal de credite Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia funcționează CNAPMC. Conform anchetei MT, în noiembrie 2013, conducerea executivă a companiei a achiziționat direct și fără respectarea prevederilor legale referitoare la achizițiile publice. În plus, potrivit aceleiași OUG 26/2012, companiile naționale si societățile comerciale cu capital de stat, care au în structura organizatorică departament juridic - CNAPMC are un serviciu juridic cu 5 oameni -, nu pot să achiziționeze servicii juridice de consultanță. Comisia de control a Ministerului recomandă și sesizarea ANRMAP în acest caz și atrage atenția asupra indiciilor de săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu. Iar potrivit prevederilor OUG 43/2002 privind activitatea DNA, aceste fapte încadrabile în legea 78/2000 sunt de competența DNA, concluzionează raportul.
Cel mai frapant aspect din acest contract ține de faptul că CNAPMC a folosit serviciile casei de avocatură și a direcționat astfel resurse financiare ale companiei pentru a-și acționa în instanță Ministerul principalul acționar – Ministerul Transporturilor, dupp cum reiese din rapoartele de activitate ale firmei de avocatură consultate de comisia de anchetă.
Actuala verificare a activității CNAPMC, dispusă de fostul ministru al transporturilor, Ioan Rus, s-a făcut în urma mai multor sesizări și memorandumuri trimise de la jumătatea anului trecut încoace de către operatorii portuari și sindicate nemulțumiți de politicile manageriale și deciziile abuzive ale conducerii executive a Administrației Portuare.
