După ce şefii Raiffeisen România şi CEC Bank au transmis mesaje clare legate de înăsprirea condiţiilor de creditare pe segmentul creditelor ipotecare, este rândul preşedintelui BCR, cea mai mare bancă din România, să iasă la atac.
Președintele Băncii Comerciale Române, Sergiu Manea spune că principalul efect al noii legi va fi restrângerea pieței creditului, din cauza riscurilor crescute pentru deponenți și acționari. Manea critică, totodată, ultimele modificări aduse proiectului de Lege privind darea în plată.
"Sunt alarmat de modificările actuale aduse proiectului de lege, de această versiune și mai radicalizată, care va genera fără doar și poate o restrângere generală a pieței creditului și a intermedierii financiare într-un moment când România are nevoie fundamentală de a importa capital (și nu mărfuri) pentru a putea finanța nevoile fondului locativ, infrastructurii ori sectorului productiv", a afirmat Sergiu Manea, într-un comunicat citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, legislația punitivă și lipsa dialogului constructiv privind sectorul financiar au devenit un indicator al lipsei de încredere din societate.
"Personal, am privit retrimiterea în Parlament a Legii dării în plată drept o oportunitate pentru ca sectorul financiar, reprezentanții mediului legislativ și cei ai consumatorilor sa se aplece asupra unor modificări constructive care să țină cont de constrângerile și interesele tuturor părților, de principiile generale de drept, ale Constituției, ale instituției contractului", precizează Sergiu Manea.
Conform președintelui BCR, angajamentul sistemului bancar de a coopera și colabora pentru a reglementa responsabil împrumuturile pentru consumatori rămâne solid, în condițiile unui proces legislativ care încurajează încrederea investitorilor, creșterea economică, stabilitatea juridică ori accesul la finanțare pentru clienții (în special tinere familii) care nu au ajuns să dispună de economii substanțiale pentru achiziții de bunuri cu folosință îndelungată ori locuințe.
"Sper ca în al doisprezecelea ceas să înțelegem oportunitatea oferită de președintele Klaus Iohannis pentru consultare și colaborare. Piața nu poate funcționa atunci când drepturi, legi și instituții fundamentale ale democrației și economiei libere sunt desconsiderate. Industria bancară are, în orice caz, datoria legală de a asigura administrarea efectivă și prudentă a instituției de credit în susținerea deponenților săi. Schimbarea condițiilor va atrage măsuri de protecție și nu de creștere sau prosperitate", spune Sergiu Manea.
Odiseea legii dării în plată
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, într-o conferință susținută pe 7 ianuarie 2016, că se așteaptă ca parlamentarii să îmbunătățească Legea dării în plată și să aibă în vedere atât recomandările președintelui Klaus Iohannis cât și pe cele ale Băncii Centrale Europene.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat pe 25 noiembrie 2015, cu 233 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a decis să retrimită Legislativului pentru reexaminare proiectul de lege.
Conform cererii de reexaminare, principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic și juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor. 'Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituția creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituției dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice', se menționează în document.
Șeful statului a susținut că darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relația dintre creditor și debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime.
Actul normativ a fost inițiat de deputatul Daniel Zamfir, care și-a susținut proiectul pe întregul parcurs parlamentar cu argumentul că peste 800.000 de debitori aflați în dificultate financiară vor putea să beneficieze de principiul dării în plată.
Banca Centrală Europeană a transmis un aviz prin care susține că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea în plată, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime. Instituția precizează, totodată, că documentul ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creșteri a nesiguranței juridice și a riscului de țară.
