La întâlnire, care a avut loc joi, au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Educației, CSM, Consiliului Național al Rectorilor și Consiliului Național al Cercetării Științifice.
"Concluziile ar fi următoarele: este clar că este nevoie de o reluare a procesului de acreditare a editurilor. Această acreditare ar trebui să se facă pe baza unei metodologii care să fie promovată prin hotărâre de guvern, nu prin ordin de ministru al Educației, pentru că excede sferei și ariei de competență a ministerului, implică mai mulți actori. Este vorba strict de editurile care au capacitatea de a edita carte științifică, nu este vorba de alte aspecte ale modului de lucru al editurilor. Ne rezumăm la partea de carte științifică, care să se facă pe baza anumitor criterii foarte bine clar definite", a explicat Sorin Cîmpeanu, președinte CNR.
În opinia sa, acest lucru ar ajuta și la organizarea sistemului, dar și universitățile românești, având în vedere că la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice sunt situații în care se prezintă "colegi cu cărți, cărticele, cărțulii, broșuri" și nu există un parametru de departajare obiectiv, relatează Agerpres.
"Înainte de a începe procesul de acreditare, va trebui făcută metodologia, stabilite criteriile. Acest proces de evaluare a editurilor a început foarte bine, însă el a fost stopat în anul 2012 într-un mod cu totul regretabil. UEFISCDI avea o componentă importantă de scientometrie, cu oameni pregătiți și capabili să realizeze această operație importantă de evaluare și acreditare a editurilor. Un al doilea aspect a fost acela al recomandărilor — în ipoteza în care legea va mai prevede astfel de situații și în ipoteza în care se va păstra necesitatea ca recomandarea să fie semnată de un conferențiar sau profesor. Universitățile au solicitat existența unui aviz din partea Senatului, alții au zis acord din partea Senatului, alții au spus din partea Consiliului de Administrație, alții au spus din partea consiliilor facultăților. În cea mai mare parte, universitățile au propus completarea regulamentelor interne cu obligativitatea existenței acestui aviz sau acord, care în ultimă instanță nu înseamnă altceva decât o asumare instituțională, pentru că, în lipsa unor prevederi clare, ceea ce s-a întâmplat până acum s-a întâmplat fără asumarea instituțională explicită", a spus Cîmpeanu.
Potrivit acestuia, în ceea ce privește lucrările științifice elaborate în penitenciare, în cazul în care prevederile actuale vor rămâne în vigoare, au fost avansate mai multe variante, urmând a se lua o decizie.
"CNR a avansat varianta unor acorduri bilaterale cu o instituție. Am dat cu titlu de exemplu, subliniez cu titlu de exemplu, cum ar fi Institutul Național al Magistraturii, care are Consiliul științific, sigur că nu are experți în toate domeniile. În funcție de domeniul în care se încadrează sau în care se afirmă că s-ar încadra o anumită lucrare, să se furnizeze experți din universități, dar într-un cadru legal, în cadrul unor acorduri bilaterale între instituția — și am dat doar un exemplu — care ar urma să gestioneze acest lucru și universitățile care au angajați cu expertiză. Consiliul Național al Cercetării Științifice a avansat și o altă variantă, cu titlul de ipoteză, de a evalua aceste lucrări pe același principiu pe care sunt evaluate propunerile de proiecte. În ambele situații, numitorul comun este păstrarea anonimatului autorului. Deci, fie că este vorba de acorduri bilaterale, fie că este vorba de o evaluare similară evaluării de proiecte realizate la nivelul CNCS, am fost de acord cu toții că este importantă păstrarea anonimatului autorului lucrării, pentru a avea o evaluare obiectivă pe baza unor criterii profesioniste", a mai explicat reprezentantul rectorilor.
Cîmpeanu este de părere că, din lipsa reglementărilor legale și a unor metodologii de aplicare a legii privind executarea pedepsei, universitățile au fost "interpuse într-un mod nepotrivit atât din punct de vedere legal, mai ales din punct de vedere moral, în relația condamnat-penitenciar".
"Nu avea ce să caute universitatea acolo. Regulamentele universităților nu au incluse prevederi cu privire la modul de eliberarea a acestor recomandări. Cele mai multe dintre universități și-au declarat disponibilitatea de updatare a regulamentelor interne inclusiv cu prevederi referitoare la această situație. În Codul de etică al universităților nu erau prevederi exprese cu privire la această situație, pentru că nu apăruse un interes atât de mare pentru această situație. De acum vor exista prevederi, deci va fi mult mai bine gestionată", a arătat Cîmpeanu.
