"CEDO a admis solicitarea de amânare formulată de Guvernul României in cauza cu nr 3594/2019 la data de 25 aprilie 2019, dosar ce o vizează pe reclamanta Laura Codruța Kovesi, sens în care noul termen pentru depunerea concluziilor pe admisibilitatea cererii si pe fondul cauzei este in data de 24 mai 2019.
Procedura este una uzuală la nivelul Direcției Agent Guvernamental fiind cauzată de numărul foarte mare de dosare ce trebuie gestionat in timp scurt, cat si de lipsa de promptitudine din partea autorităților in vederea furnizării actelor necesare apărării . Astfel, toate cauzele aflate pe rolul CEDO suferă cel puțin 2 amânări, termenele acordate fiind de la 1 lună la 4 luni", a declarat secretarul de stat Viorel Mocanu, agentul guvernamental la CEDO.
Procesul Kovesi vs. România a devenit public pe portalul Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO)pe data de 18 februarie 2019. Plângerea a fost depusă pe 28 decembrie 2018, Kovesi denunţând faptul că nu ar fi beneficiat de dreptul de apărare în ţară, ca urmare a demiterii din funcţia de la DNA. Pe data de 30 ianuarie 2019 a fost comunicat cazul autorităţilor române.
Cele patru întrebări adresate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt, potrivit site-ului Curţii:
1. Este articolul 6§1 din Convenţia (Europeană a Drepturilor Omului) aplicabilă în acest caz (vezi Baka v. Hungary (GC), no. 20261/12, 23 June 2016)?
2. Dacă da, a avut reclamanta acces la o instanţă pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor sale civile în legătură cu demiterea din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenţie?
3. Având în vedere afirmaţiile reclamantei, potrivit cărora demiterea sa ar fi rezultatul părerilor sale exprimate public în calitate profesională, a existat o imixtiune în dreptul său la libertate de exprimare, potrivit articolului 10 § 1 din Convenţie? Dacă da, acestă imixtiune era prevăzută de lege şi necesară în conformitate cu termenii articolului 10 § 2?
4. Reclamanta a avut la dispoziţie o cale de atac concretă în plan naţional, aşa cum prevede articolul 13 din Convenţie?
În decembrie anul trecut, Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată de la conducerea DNA, fostul procuror-şef susţinând că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a acestui an. În plângere se arată că au fost atacate drepturile omului.
"Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, ulterior, că o decizie a Curţii Constituţionale nu poate fi supusă controlului CEDO, deoarece este definitivă.
