Alegeri în Rep. Moldova | Carnegie Europe: Alegerile, o iluzie a democrației?

23 Februarie 2019
Alegeri Republica Moldova
Alegeri Republica Moldova

Alegeri în Rep. Moldova În Republica Moldova, peste 2,8 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt chemați astăzi la urne pentru a alege un nou Legislativ. Concomitent cu alegeri parlamentare, va avea loc și un referendum consultativ privind reducerea numărului de deputați și a posibilității retragerii mandatelor acestora înainte de termen. Secțiile de votare s-au deschis în această dimineață la ora 7:00, iar cetățenii cu drept de vot sunt așteptați la urne până la ora 21:00.

Scrutinul parlamentar din Republica Moldova ar putea genera o coaliție complicată, un guvern socialist sau o încercare de manipulare. UE ar trebui să pună legitimitatea procesului electoral înaintea rezultatului, indiferent de cine ar câștiga și s-ar instala la guvernare, notează o analiză a Carnegie Europe.  

Alegeri în Rep. Moldova

Trei forțe politice se confruntă în alegerile parlamentare de pe 24 februarie din Republica Moldova: Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc, Partidul Socialist al președintelui pro-rus Igor Dodon și blocul pro-european ACUM, format de partidul fostei ministre Maia Sandu și cel al liderului protestatar Andrei Năstase.

”Deși doar 44% dintre moldoveni consideră că alegerile vor fi corecte și libere, nu există așteptări privind o fraudă extinsă în ziua scrutinului.

Liderii moldoveni trebuie să păstreze cel puțin o aparență a democrației, în caz contrar fiind nevoiți să se confrunte cu catastrofa scenariului în care UE nu recunoaște scrutinul.



Dar nu este nevoie de fraudă, în condițiile în care principalele partide politice au redesenat sistemul electoral în propriul folos”, notează o analiză publicată de Carnegie Europe.

Noul sistem, adoptat în 2017, a fost criticat de Comisia de la Veneția. Principala observație este aceea că 51 din cei 101 de deputați vor fi aleși în circumscripții uninominale, un aranjament care favorizează cele două partide importante: Socialist și Democrat, aflat la guvernare.

Acest sistem, notează analiza, îi oferă lui Vlad Plahotniuc șansa de a rămâne power-broker.

”Plahotniuc este considerat liderul de-facto al țării și omul care controlează instituțiile statului, procuratura, justiția, finanțele și media. Partidul său are 42 de parlamentari - 19 ajunși în Parlament în urma alegerilor din 2014, iar restul convinși să se alăture partidului”, notează Carnegie Europe.

Percepția generală a societății s-a îmbunătățit în Republica Moldova din 2014, când țara a fost șocată de furtul miliardului de dolari din sistemul bancar. Economia s-a stabilizat și, important, există o schimbare profundă dinspre Rusia spre UE.

Numărul muncitorilor moldoveni din Rusia a scăzut cu 16% în 2018 față de 2017, la 357.000. Cei mai mulți bani trimiși de modovenii din străinătate vin acum din UE.

Și, nu în ultimul rând, 66% din exporturile R. Moldova merg acum spre Uniunea Europeană.

Faptul că Partidul Socialist pro-rus al lui Igor Dodon este pe primul loc în sondaje nu ar trebui să fie o surpriză, notează analiza Carnegie Europe, care amintește de conflictele interne ale guvernelor pro-occidentale, conflicte terminate cu ceea ce Parlamentul European a catalogat ”un stat capturat de interesele oligarhice”.

Socialiștii nu vor putea guverna dacă nu câștigă o majoritate clară. Nici lui Plahotniuc nu îi va fi simplu să mai controleze Moldova din umbră. În ciuda fapului că controlează statul, sprijinul său popular rămâne redus.

În ceea ce privește o eventuală coaliție, alianța ACUM nu are niciun interes să accepte așa ceva, iar relațiile dinte Plahotniuc și Dodon pot fi catalogate cel mult drept ”cooperare forțată”.

Alegeri în Rep. Moldova | Ce s-ar putea întâmpla dacă lucrurile devin disperate pentru partidul aflat la guvernare?

Șmecheriile nu pot fi excluse notează Carnegie Europe, care amintește că în ultimii ani, într-o Moldovă cu o democrație slăbită, partide politice au fost excluse înaintea alegerilor, o victorie în alegerile pentru Primăria Chișinăului a fost anulată în instanță, iar sistemul electoral a fost schimbat pentru a permite o manipulare mai simplă a rezultatelor.

 

Alegeri în Rep. Moldova | Ce poate face UE?

În vreme ce Plahotniuc caută sprijinul SUA, iar Dodon pe cel al Kremlinului, Bruxelles-ul este singurul actor care poate privi întreaga imagine. Dar poziția UE a suferit în ultimii ani. Europa a criticat slăbirea instituțiilor democratice din R. Moldova, dar foarte târziu, fiind mai preocupată de câștigurile imediate ale semnării Acordului de Asociere.

Bruxelles-ul a suspendat în cele din urmă tranșa de asistența financiară de 100 de milioane de euro destinată Moldovei, iar Parlamentul European a cerut sancțiuni.

Republica Moldova era considerată odinioară povestea de succes a Pareneriatului Estic. Lecția acelei catalogări grăbite ar trebui să fie învățată de-acum. O tranziție democratică are nevoie de timp și de instituții, nu de sprijin geopolitic amical.

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?