România a ajuns să fie privită de pieţele externe ca un plasament cu grad mai scăzut de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor coborând spre 120 de puncte de bază, la minimul ultimilor şase ani, după ce la începutul crizei economice mondiale cotaţia a sărit şi peste 700 de puncte de bază.
Nivelul CDS-urilor influenţează costul finanţării externe, iar în cazul scăderii, băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, iar statul poate împrumuta fonduri la costuri mai mici.
În ultimii ani s-a observat o îmbunătăţire treptată a percepţiei de risc, costurile la care s-a împrumutat România pe pieţele de capital internaţionale fiind în scădere. Dar scăderea CDS-urilor nu s-a reflectat pe deplin şi în diminuarea dobânzilor plătite de populaţie şi companii pentru împrumuturile contractate în euro.
„România a dat dovadă de rezistenţă mai mare din punct de vedere economic comparativ cu alte ţări. România a trecut peste programul de austeritate fără dificultăţi foarte mari şi a ajuns una dintre puţinele ţări europene care au indicatori macro foarte buni. Cred că investitorii şi-au remodelat privirea asupra României – ne văd mai bine şi ne împrumută mai bine", afirmă Aurelian Dochia, analist economic. Mai multe...