Primul ministrul a dat de înţeles că nivelul fraudei din sistemul sanitar se ridică la 300 de milioane euro. "Susţin combaterea fraudei din sănătate. Cardul este cea mai bună măsură. Când vrei să faci un sistem care să cuprindă 15 milioane de oameni apar şi probleme tehnoce. Este o uşiasă muncă de dezinformare. La 300 de milioane de euro cât pierd (furnizorii de sănătate, n.r.) îşi permit să plătească şi campanii de dezinformare", a declarat Victor Ponta.
Acest nivel al fraudelor, de 300 milioane de euro, a fost specificat şi de fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, în urmă cu doi ani.
Acesta vorbea atunci de necesitatea introducerii cardului de sănătate şi a dosarului electronic pentru a putea fi evitată fraudarea sistemului.
O serie de percheziţii realizate de procurori atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe ale ţării, au arătat că printre cele mai des întâlnite nereguli în sănătate sunt reprezentate de reţelele false, consultaţiile raportate dar neefectuate, precum şi analize de laborator şi investigaţii de imagistică realizate doar în acte.
În acest sens, un exemplu care arată exact cum este fraudat sistemul de sănătate este reprezentat de Dosarul operaţiilor estetice de la Spitalul de Arşi din Bucureşti.
Anul trecut, în luna mai, 11 medici ai acestei unităţi sanitar au fost arestaţi, întrucât, potrivit anchetatorilor, pretindeau mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii, iar în cazul în care raportărilor acestora erau validate. Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti deconta aproape 5.000 de lei pe operaţie, deşi pacienţii îşi plăteau şi ei intervenţiile chirurgicale.
În acest an, bugetul alocat Ministerului Sănătăţii este de 5,48 miliarde de lei, la care se adăugă bugetul CNAS, de 22,9 miliarde de lei.
