CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. Zidul Berlinului (în limba germană: Berliner Mauer), un simbol al Războiului Rece, a fost construit, inițial, pe 13 august 1961 și a fost demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989. Parte a Cortinei de Fier, Zidul Berlinului a fost cea mai cunoscută parte a frontierelor RDG-ului.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. Concepută de administrația liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, și aprobată de liderul sovietic Nikita Hrușciov, zidul a constituit o barieră de separare între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani. A fost construit în perioada postbelică, (perioadă în care Germania a fost divizată), în efortul de a stopa consecințele scurgerii de forță de muncă și pierderilor economice asociate cu migrația zilnică a unui mare număr de profesioniști și lucrători calificați între Est și Vest. Existența timp de aproape trei decenii a Zidului a provocat scăderea semnificativă a emigrației (evadați - "Republikflucht" în germană): de la 2,5 milioane, în perioada 1949 – 1962, la numai 5.000 - între 1962 și 1989.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Răsăriteană și pentru blocul comunist ca un tot. Zidul a reprezentat un simbol al tiraniei comuniste, insistent afișat în lumea occidentală, în special după împușcarea, intens mediatizată de mass media occidentale, a câtorva evadați. Liberalizarea politică de la sfârșitul deceniului al nouălea, asociată cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restricțiilor la trecerea frontierei est-germane, care au dus, în cele din urmă, la demonstrații de masă și căderea guvernului comunist.
În momentul când a fost dat publicității, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialităților est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriașe de est-berlinezi s-au apropiat de zid și, în cele din urmă, au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se, într-o atmosferă sărbătorească, cu mulțimea din Berlinul Occidental. După câteva săptămâni, Zidul a fost, în cele din urmă, distrus în totalitate, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată, în mod oficial, pe 3 octombrie 1990.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, Germania a fost divizată în patru zone de ocupație. Vechea capitală a Germaniei, Berlinul, ca sediu al Comisiei Aliate de Control, a fost împărțită în patru zone de ocupație corespunzătoare. Deși, la început, intențiile puterilor învingătoare erau de a guverna împreună Germania în granițele stabilite în anul 1947, izbucnirea Războiului Rece a făcut ca zonele de ocupație franceză, britanică și americană să fie unite în Republica Federală Germania, în 1949. Ca ripostă, în zona de ocupație sovietică a Berlinului avea să fie proclamată, în același an, Republica Democrată Germania, cu capitala în Berlinul Răsăritean.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. Începând din 1948, Germania Occidentală s-a dezvoltat ca o țară capitalistă vestică, cu o economie socială de piață ("Soziale Marktwirtschaft") și cu o viață politică autenticdemocratică – parlamentară. Creșterea economică neîntreruptă de 30 de ani, începută îndeceniul al șaselea, a dus la "miracolul economic". În interiorul granițelor sale, Gemania Răsăriteană a fost guvernată de un guvern autoritar, modelat după cel sovietic, care a aplicat în economie sistemul economiei planificate centralizat. În vreme ce Germania Răsăriteană a devenit cea mai bogată și dezvoltată țară din blocul răsăritean, mulți dintre cetățenii ei priveau la prosperitatea economică și libertatea politică dinvest. Fuga numeroșilor cetățeni est-germani către țări necomuniste via Berlinul Occidental a dus la edificarea, în 1961, a sistemului frontierelor RDG, din care Zidul era parte integrantă.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. Din 1949 până în 1961, un mare număr de persoane, de la personalul cu studii superioare la muncitorii calificați, ("Grenzgänger"), migra dinspre estul spre vestul Berlinului, în principal, datorită reconstrucției din vest, susținută de fondurile Planului Marshall. Într-o singură zi, de exemplu, întreaga catedră de matematică a Universității din Leipzig a părăsit RDG-ul. În plus, numeroși vest-berlinezi traversau granița în răsărit pentru a-și face cumpărăturile în magazinele cu prețuri subvenționate de stat, unde prețurile erau mult mai mici decât în vest. Această secătuire a resurselor umane și economice amenința Germania Răsăriteană cu colapsul economic. Acest fapt avea repercusiuni în întregblocul răsăritean și, în special, în Uniunea Sovietică, care subvenționa economia est-germană și care, la rândul ei, trebuia să asigure plata despăgubirilor de război către URSS și Polonia.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. Impulsul pentru crearea Zidului Berlinului a venit de la liderul est-german Walter Ulbricht, iar inițiativa a fost aprobată de conducătorul URSS Nikita Hrușciov, cu anumite rezerve. Propunerile lui Ulbricht pentru o a doua blocadă aeriană a Berlinului de Vest au fost respinse de sovietici, în timp ce Zidul trebuia construit numai din sârmă ghimpată. Dacă occidentalii ar fi încercat să forțeze bariera, est-germanii ar fi trebuit să dea înapoi, fără a deschide focul, sub nici un motiv.CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. Construirea a 45 de kilometri de bariere în jurul celor trei sectoare occidentale a început duminică 13 august 1961 în Berlinul Răsăritean. În acea dimineață, zona de frontieră a fost securizată de trupele de grăniceri est-germani. Bariera a fost construită de soldații și muncitorii est-germani, fără implicarea directă a sovieticilor. Zidul a fost construit numai pe teritoriul est-german, constructorii asigurându-se că nu ating în nici un punct teritoriul vest-berlinez. Străzile care se întindeau de-a lungul traseului barierei au fost baricadate pentru a împiedica trecerea a oricărui vehicul și a fost ridicat un gard de sârmă ghimpată, care, mai târziu, a fost transformat într-un zid în toată regula. Bariera a divizat, fizic, orașul și a încercuit, practic, Berlinul Occidental. În timpul construcției, soldații Armatei Naționale Populare (NVA) și ai Grupurilor de luptă ale clasei muncitoare (KdA) au păzit zona, având ordine clare pentru împușcarea oricărui individ care ar fi încercat să fugă în Vest. Mai târziu, zona Zidului a fost întărită cu ziduri, câmpuri minate și alte instalații de siguranță.
GOOGLE marchează 25 de ani de la CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI printr-un doodle care arată imagini de pe 9 noiembrie 1989, din timpul evenimentelor din Germania, potrivit Mediafax.
Doodle-ul reprezintă un filmuleţ emoţionant despre căderea Zidului Berlinului, cu imagini din 9 noiembrie 1989, dar şi cu imagini din marile oraşe ale lumii în care au ajuns bucăţi din ZIDUL BERLINULUI.
"Zidul ruşinii" în Vest, "protecţia antifascistă" în Est, construcţia cu o lungime de peste 50 de kilometri a fost ridicată în 1961 de către RDG. Victimă a "perestroikăi" lui Gorbaciov, el a cedat, sub presiunea sutelor de mii de manifestanţi, 28 de ani mai târziu, pe 9 noiembrie 1989.
La 3 octombrie 1990 avea loc oficial Reunificarea Germaniei.
Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. 25 de ani de la CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI: Ce făcea Angela Merkel când căzut Zidul Berlinului. "Cea mai puternică femeie din lume", care conduce prima economie europeană de nouă ani, făcea una dintre activităţile preferate ale germanilor pe timpul iernii. "Joia mergeam întoteauna la saună împreună cu o prietenă", le-a povestit ea recent unor elevi berlinezi.
25 de ani de la căderea Zidului Berlinului. GOOGLE comemorează cu un filmuleţ emoţionant
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI În acel moment, Merkel, care a crescut în fosta Republică Democratică Germană (RDG), era fizician la Academia de Ştiinţe din Berlinul de Est. În vârstă de 35 de ani şi divorţată de primul soţ, ea locuia într-un apartament cu două camere şi o bucătărie în cartierul Prenzlauer Berg de azi.
Înainte să se ducă la saună în acea seară, o sună pe mama ei, care locuia la aproximativ 80 de kilometri de Berlin. Tocmai auzise că est-germanii sunt liberi să călătorească. Zidul era pe cale să fie demolat, dar, în acele câteva ore de confuzie, nimeni nu credea. "Nu am înţeles cu adevărat ceea ce se spunea", a recunoscut conducătoarea conservatoare.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. "O glumă" se spunea, la acel moment, în familia ei. Dacă Zidul va fi demolat într-o bună zi, Angela Merkel o va duce pe mama ei să "mănânce stridii la Kempinski", un hotel de lux din Berlinul de Vest. La telefon, o avertizează "atenţie, mamă, astăzi de întâmplă ceva". Închide şi pleacă la saună.
Iar în timp ce Angela Merkel savurează baia de aburi calzi, Istoria se accelerează. Se deschide primul punct de trecere între Est şi Vest. Dopurile vinurilor spumante sar şi este sărbătorit sfârşitul unei lumi divizate de la al Doilea Război Mondial.
CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI: Avertismentul lui Gorbaciov
Ultimul conducător al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat sâmbătă că lumea se află "în pragul unui nou Război Rece", la festivităţile care marchează 25 de ani de la CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI.
"Lumea se află în pragul unui nou Război Rece", a avertizat fostul lider, în vârstă de 83 de ani, referindu-se la criza ucraineană. "Unii afirmă că acesta a început deja", a adăugat el, potrivit agenţiei germane dpa.
În ultimele luni, "încrederea s-a rupt", a mai apreciat el.
"Să ne amintim că nu poate exista securitate în Europa fără parteneriatul germano-rus", a insistat Gorbaciov la o manifestaţie organizată de Fundaţia "Cinema for peace", din care face parte.
Într-un interviu pentru RadioTeleviziunea Elveţiană (RTS), care urmează să fie difuzat duminică, Gorbaciov a apreciat că "se încearcă să fim atraşi într-un nou Război Rece. Vedem noi ziduri. În Ucraina vor să sape o prăpastie enormă".
"Pericolul este în continuare prezent", consideră el. "Ei cred că au câştigat Războiul Rece. Nu există un învingător, toată lumea a câştigat", este el de părere. "Dar, în prezent, ei vor să înceapă o nouă cursă a înarmării", subliniază Gorbaciov.
Întrebat dacă prin "ei" înţelege ţările NATO, fostul lider sovietic a răspuns că "NATO este un instrument care este folosit".
Prezent la Berlin tot weekendul festivităţilor care marchează 25 de ani de la CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, Gorbaciov urmează să fie primit luni de cancelarul Angela Merkel.
Mihail Gorbaciov, căruia i se atribuie meritul că a permis Reunificarea germană, a declarat înainte să plece la Berlin că intenţionează să apere poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin în faţa cancelarului Angela Merkel.
