Într-o ofensivă fără precedent, BNR continuă campania împotriva măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în noul cod fiscal, pe considerentul că amploarea lor pune în pericol echilibrul bugetar.
Potrivit BNR, amploarea relaxărilor fiscale pune în pericol echilibrul bugetar, poziţia României pe pieţele financiare şi ar obliga banca centrală să-şi schimbe politica monetară care merge în direcţia relaxării dobânzii-cheie, aflat acum la un minim istoric de 1,75%.
Chiar dacă nu o face mereu direct, ci apelează la opinia specialiştilor săi, opoziţia BNR faţă de amploarea reducerilor fiscale şi, mai nou, faţă de anunţatele majorări salariale indică o înverşunare care ajunge până la ameninţări: BNR îşi va schimba politica de relaxare a dobânzii, forţată în această direcţie de politica fiscală a guvernului, potrivit zf.ro.
Mirela Roman, directorul de comunicare al BNR, spune că băncile centrale pot avea opinii cu privire la politicile fiscal-bugetare în dorinţa de a furniza autorităţilor responsabile o evaluare pertinentă şi completă a condiţiilor necesare pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi mai ales a unui cadru macroeconomic stabil pe termen mediu şi lung.
„Fără acest cadru macroeconomic stabil măsurile de politică monetară pot fi cartuşe trase în aer şi nu de puţine ori acestea se întorc împotrivă", a explicat oficialul BNR.
„În aceeaşi notă, politica fiscal-bugetară poate stimula creşterea economică durabilă doar dacă generează o îmbunătăţire substanţială a productivităţii şi investiţiilor", susţine Mirela Roman, opinie ce o regăsim şi într-un interviu recent al guvernatorului Mugur Isărescu.
Politica monetară a BNR ar putea fi schimbată de politica fiscal-bugetară a guvernului, adică dobânzile la lei vor creşte.
Datorită scăderii inflaţie din ultimii ani, dobânda de politică monetară a ajuns la un nivel minim istoric de 1,75% pe an. Acest lucru a determinat şi scăderea dramatică a dobânzilor la lei atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice. Indicele de referinţă pentru credite - ROBOR la trei luni - se situează la 1,3% pe an, un nivel extrem de scăzut, care a permis şi reducerea costurilor de finanţare.
