Îl cheamă Gabriel, se laudă că are vârsta lui Isus, şi-şi petrece ziua
printre sfinţi din aur şi argint. Cu toate acestea vine cu Dacia 1310
la serviciu, din Pantelimon, tocmai până în dealul Filaret - la
Monetăria Naţională. În fiecare zi. La 7 dimineaţa.
Gabriel este cizelor. Nu-i o meserie uşoară. De aceea sunt doar patru
ca el în atelierele Monetăriei. Singurii din ţară care folosesc
aceleaşi unelte ca acum o mie de ani ca să modeleze sfinţi din foi de
argint. Acum lucrează la racla în care vor fi păstrate Moaştele
Sfântului Grigorie de Nyssa.
120 de lovituri doar ca să tragi o linie dreaptă. Măiestrie de aur...
Nici o greşeală nu poate fi indreptată. Iar arta se măsoară în cât de
adânci sunt modelările în tablă. Poţi să lucrezi şi două zile la un cap
de sfânt. Gabriel a început în 1992 modelând flori şi frunze. Tot
precoce, mezinul atelierului, face asta de 5 ani. Deocamdată este
responsabil pentru capetele de racle: Pisaniile.
Şeful de secţie este şi decanul de vârstă, dar şi principalul responsabil pentru minunăţiile care le ies meşterilor din mâini.
Vasile Vasile lucrează la Monetărie din 1976 şi a făcut primul chivot
în 1996. Primul lucrat de meşteri români după aproape un secol. Ar
putea chiar să-şi breveteze ideea. Înainte toate chivoturile erau stas
- cele construite la Monetăria Statului reproduc arhitectura
bisericilor pentru care sunt hărăzite. Acesta a fost comandat de
Biserica Buna vestire din Bacău. Şi-i seamănă leit. Are peste 100 de
piese şi peste 300 de şuruburi.
Bijutierii Monetăriei Naţionale au împodobit sute de biserici din ţară cu racle şi chivoturi
