"Bani europeni pentru idei românești": povestea noastră s-a încheiat aici, povestea lor continuă (P)

17 August 2019
"Bani europeni pentru idei românești": povestea noastră s-a încheiat aici, povestea lor continuă (P)
"Bani europeni pentru idei românești": povestea noastră s-a încheiat aici, povestea lor continuă (P)
"Bani europeni pentru idei românești": povestea noastră s-a încheiat aici, povestea lor continuă (P) "Bani europeni pentru idei românești": povestea noastră s-a încheiat aici, povestea lor continuă (P) "Bani europeni pentru idei românești": povestea noastră s-a încheiat aici, povestea lor continuă (P)

„Am cunoscut români excepţionali care au crezut în visele lor şi au demonstrat, în timp, că banii europeni chiar ajung în ţara noastră, producând mai apoi bani româneşti”, spune Gianina Corondan, care ne-a relatat ce se află de fapt în spatele poveştii fondurilor europene: cunoaşterea României care are inițiativă și idei.

Când spui bani europeni, te gândeşti la idei româneşti. În cei 12 ani de la aderarea în Uniunea Europeană, România a primit 53,65 miliarde euro. Mii de idei s-au transformat în realităţi concrete. Vise creionate cândva pe hârtie au devenit acum fotografii în galeria proiectelor de succes.

Povestea fondurilor europene în România este în primul rând despre oameni. De la oficialii români care negociază la Bruxelles, la funcţionarii noştri care pregătesc şi lansează în piaţă măsurile de finanţare, şi până la beneficiarii acestora - toţi sunt parte a unei istorii despre cum se construiește pas cu pas.

Probabil că puţină lume cunoaște, faptul că, la finalul perioadei 2007 - 2013, care în limbaj tehnic se numeşte perioada de programare, țara noastră, aflată în faţa primei provocări de acest fel, a încheiat cu un grad de absorbție impresionant, de cca. 97%, adică  aprox. 17 miliarde euro intrați în România (exclusiv Fonduri Structurale și de Coeziune). Asta înseamnă că am reușit să cheltuim aproape toți banii care ne-au fost alocați prin această politică de finanțare, numită politică de coeziune.

Rezultatele concrete ale proiectelor derulate în țară noastră, deși numeroase, au rămas, din păcate, mai mereu necunoscute de majoritatea românilor. Până într-o zi când o echipă de comunicare cu o abordare proaspătă și diferită, în care s-au strecurat atât de binevenit oameni cu pricepere şi cu standarde specifice unei organizații care știe exact diferența pe care o poate face o comunicare transparentă și profesionistă, a înțeles nevoia uriașă de a crea o punte de legătură între instituție și beneficiar, între instituție si noi, cei de acasă. Acestor oameni li s-au alăturat pentru proiectul unei campanii de comunicare, un regizor capabil şi Gianina Corondan.



Ce a urmărit campania? Să îndeplinească, într-o manieră prietenoasă și nonconformistă, o obligație prevăzută în regulamentele europene - aceea de a promova rezultatele concrete ale finanțării europene. Mulți români sunt conectați la infrastructura de apă, la cea de internet sau transport, beneficiază de o educație mai bună în școli, de asistență și tratamente medicale în spitale sau de noi calificări pe piața muncii. Tot datorită banilor europeni, mulți oameni lucrează, inovează sau își încep propria afacere. Obiectivul campaniei Ministerului Fondurilor Europene a fost să facă mai cunoscută această realitate. O echipă de comunicare specializată exclusiv în dezvoltarea de proiecte de promovare a pus pe hârtie nevoia și așa a prins contur campania „Bani europeni pentru idei românești”.

„Eu eram obişnuită cu vizitele de lucru pe la diverse proiecte, de aceea m-am simţit ca peştele în apă. Să investighez, să descopăr oameni, să vizitez obiective realizate din bani europeni a fost o adevărată plăcere şi o permanentă acţiune de cunoaştere. Cât despre colaborarea cu echipa Ministerului Fondurilor Europene, prima instituţie publică din România care a venit cu o abordare atât de nouă şi diferită - a fost o mare plăcere”, spune Gianina Corondan.

„Bani europeni pentru idei româneşti” a ajuns, vreme de aproape jumătate de an, în casele tuturor românilor, făcând cunoscute prin TV, radio, reclame în spații publice şi presa online, beneficiile concrete pe care banii europeni le-au generat în comunitatea, în orașul, în țara noastră. „POC, POCU, POIM şi acum POAT, e simplu, cum să nu ţină lumea minte!”, ne spune cu umor Gianina în ultimul spot al campaniei. Aceste acronime reprezintă cele 4 Programe Operaţionale gestionate prin aşa-numitele autorități de management, de Ministerul Fondurilor Europene. Fiindcă mai există şi alte programe prin care România aduce acasă banii de la Bruxelles și care sunt gestionate de alte două ministere – MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) şi MDRAP (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).

Ore de filmare și mulți profesionişti implicaţi în realizarea celor 5 spoturi video şi audio, 20 de publireportaje despre proiecte frumoase implementate de români au transformat statistici şi termeni complicaţi într-o poveste a poveştilor de succes.

Secretul celor care au reuşit

„Toate proiectele pe care le-am descoperit şi pe care le-am prezentat sunt adorabile. Nu pot să fac o separare şi să vă spun care au fost cele mai frumoase momente. Toate au fost absolut deosebite, de la roboţii Politehnicii (Centrul de Cercetare CAMPUS al Universităţii Politehnica din Bucureşti - n.red .), la lucrurile de-a dreptul mărețe pe care le fac eroii, le-aş spune, de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sub îndrumarea domnului Raed Arafat. La fel de mult m-au impresionat extinderea plajelor românești, care erau în pericol dacă nu existau banii europeni, oamenii de la cofetăria raw-vegană sau devotamentul asistenților maternali care devin adevărați părinți pentru copiii vulnerabili. Am aflat multe informaţii preţioase despre oamenii din oraşe despre care ştiam foarte puţin. Am zâmbit mult în timpul filmărilor, am fost emoţionată în unele cazuri, dar în toate am avut acea satisfacţie a binelui pe care l-am făcut împreună, prin valorificarea puterii exemplului”, a mărturisit Gianina.  

„Feedbackul pozitiv al acestei campanii mă face să cred că românii încep să înţeleagă faptul că banii europeni sunt în multe lucruri bune şi frumoase pe care ei nu le vedeau până acum. Am primit numeroase mesaje în care eram întrebată de unde pot obţine consultanţă pe fonduri europene, ce proiecte sunt potrivite pentru finanţare şi dacă pot să îşi pună ideile  în practică. M-a bucurat cel mai mult faptul că se face această asociere între idei şi finanțare, aşa că fiţi siguri că povestea fondurilor europene va continua. Mă consider norocoasă că am interacţionat cu românii care fac cinste ţării mele” , ne-a mai spus Gianina.

Cât despre cei care au implementat proiectele prezentate, fie că sunt persoane fizice, reprezentanţi ai instituţiilor publice sau ONG-uri, firme private, mi-au mărturisit că secretul este perseverenţa. Sunt oameni care au avut curajul să spună DA, să depășească scepticismul din jur şi să continue chiar şi când dau de greu. De partea cealaltă, există funcţionarii din instituţii, care, deși copleșiți uneori de povara respectării unor reguli extrem de stricte, reprezintă în final pilonii de bază în această construcţie. Aflată în fața negocierilor următoarei perioade de finanțare (2021-2027), România are în fața ei o nouă provocare: scrierea a noi poveşti de succes.

CONTEXT

Acest articol face parte din campania Ministerului Fondurilor Europene, „Bani europeni pentru idei românești” și a fost publicat pe www.realitatea.net, în cadrul proiectului „Campanii de comunicare pentru promovarea fondurilor ESI 2014-2020” (cod MySMIS 120088), cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020.

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?