Bacalaureat 2018. Probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2018, sesiunea iunie-iulie, au început luni, 25 iunie, cu testul de Limba şi literatura română - proba E)a). Marţi, 26 iunie, se va desfăşura proba la Limba şi literatura maternă - E)b): maghiară, germană, sârbă, slovacă, croată, turcă, ucraineană și italiană. Miercuri, 27 iunie, va avea loc proba obligatorie a profilului - E)c). Ultima probă scrisă din această sesiune, proba la alegere a profilului şi specializării - E)d), este programată joi, 28 iunie.

Pentru susţinerea probelor scrise la Bacalaureat 2018, în cele 440 de centre de examen, s-au înscris 136.871 de candidaţi din toate promoţiile (118.856 de candidați din promoția curentă, respectiv 18.015 candidați din promoțiile anterioare).

Afişarea primelor rezultate, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro, este prevăzută pentru data de 4 iulie (până la ora 12:00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţiile, în intervalul orar 12:00-16:00. Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 9 iulie.

Bacalaureat 2018. Accesul candidaţilor în centrele de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 - 8:30 pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie. Timpul destinat redactării unei lucrări scrise este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Pentru rezolvarea subiectelor candidaţii vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică şi Geografie, candidaţii pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită de asistenţi. Toate sălile de examen de la Bacalaureat 2018 trebuie să aibă în dotare camere funcţionale de supraveghere video şi audio.

Nu este permis accesul în sălile de Bacalaureat 2018 cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare.

Bacalaureat 2018.În acelaşi timp, candidaţilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Cei surprinşi în aceste situaţii vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept consecinţă, nu vor mai putea participa la probele următoare şi vor fi lipsiţi de posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. De asemenea, aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

Bacalaureat 2018. Pentru a fi declarat promovat la Bacalaureat 2018, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cumulativ:

susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale Bacalaureat 2018;

susţinerea tuturor probelor scrise şi obținerea notei 5 la fiecare dintre acestea Bacalaureat 2018;

obţinerea mediei 6 cel puţin, la probele scrise Bacalaureat 2018.

Absolvenţii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de Bacalaureat au obţinut media 10 primesc diplomă de merit.

Bacalaureat 2018.În conformitate cu prevederile metodologice, aplicate începând cu anul 2017, în urma evaluării lucrărilor contestate „nota inițială se poate modifica, după caz, prin creștere sau descreștere, prin nota acordată la contestații.” Cu alte cuvinte, nota comisiei de contestații este finală, întrucât nu se mai aplică regula celor 0,5 puncte diferență între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații. 

Bacalaureat 2018. BAREM ROMÂNĂ BAC 2018 + SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2018

Bacalaureat 2018. Barem BAC Romana 2018. Iată baremele de corectare şi subiectele la Bacalaureat 2018:

Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. a) Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Bacalaureat 2018. Varianta 2
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
· Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
Bacalaureat 2018. SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Secvența se referă la organizarea impecabilă
a conţinutului revistei.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două calități ale revistei (de exemplu: texte inspirat alese; selecția celor mai
frumoase fotografii etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea atitudinii autorului față de revista Lumea turistică (de exemplu: admiraţie;
apreciere etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (de exemplu: Priviți
revista: nu vi se pare cu totul excepțională pentru începuturile în care se mențin publicațiile
noastre?) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea unui motiv al vizitării unor locuri necunoscute (de exemplu: dorința de a descoperi
singur locurile despre care a citit etc.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de
explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea semnificației secvenței (de exemplu: dorința de a călători; sentimentul ratării etc.):
prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de
prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 puncte; încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 puncte; raportarea la experiența personală sau
culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 punct 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare parţial
adecvată – 1 punct 2 puncte
‒ respectarea normelor de exprimare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 punct; 2 sau mai multe
greşeli – 0 puncte) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Bacalaureat 2018. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat 6 puncte
· prezentare adecvată și nuanțată, prin raportare la fragmentul dat – 6 puncte
· prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 3 puncte
· simpla precizare a rolului notațiilor autorului sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Bacalaureat 2018. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică: precizarea perioadei, a curentului
cultural/literar sau a orientării tematice – 2 puncte; numirea a două trăsături ale perioadei, ale
curentului cultural/literar precizat sau ale orientării tematice: 2 x 1 punct = 2 puncte; evidențierea
celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte 6 puncte
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat:
· precizarea temei – 2 puncte;
· comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic ales –
2 x 2 puncte = 4 puncte (comentare clară şi nuanţată a unei imagini/idei poetice – 2 puncte;
încercare de comentare – 1 punct) 6 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj semnificative
pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
· analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza
fiecărui element ales, cu încercarea de justificare a relevanței acestuia – 2 puncte; abordarea
schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
· relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
· schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. a) Limba şi literatura română BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Bacalaureat 2018. Varianta 2
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
· Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
Bacalaureat 2018. SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Secvența se referă la organizarea impecabilă
a conţinutului revistei.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două calități ale revistei (de exemplu: texte inspirat alese; selecția celor mai
frumoase fotografii etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea atitudinii autorului față de revista Lumea turistică (de exemplu: admiraţie;
apreciere etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (de exemplu: Priviți
revista: nu vi se pare cu totul excepțională pentru începuturile în care se mențin publicațiile
noastre?) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea unui motiv al vizitării unor locuri necunoscute (de exemplu: dorința de a descoperi
singur locurile despre care a citit etc.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de
explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea semnificației secvenței (de exemplu: dorința de a călători; sentimentul ratării etc.):
prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de
prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 puncte; încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 puncte; raportarea la experiența personală sau
culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 punct 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare parţial
adecvată – 1 punct 2 puncte
‒ respectarea normelor de exprimare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 punct; 2 sau mai multe
greşeli – 0 puncte) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Bacalaureat 2018. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezentarea rolului nota.iilor autorului în fragmentul dat 6 puncte
· prezentare adecvata .i nuan.ata, prin raportare la fragmentul dat – 6 puncte
· prezentare ezitanta, prin raportare la fragmentul dat – 3 puncte
· simpla precizare a rolului nota.iilor autorului sau tendin.a de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlan.uirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greseli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe gre.eli – 0 puncte); punctuatia – 1 punct (0–1 greseli
de punctuatie – 1 punct; 2 sau mai multe gre.eli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie sa aiba minimum 50 de
cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.
Bacalaureat 2018. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Continut – 18 puncte
– evidentierea a doua trasaturi care fac posibila încadrarea textului poetic studiat într-o perioada,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematica: precizarea perioadei, a curentului
cultural/literar sau a orientarii tematice – 2 puncte; numirea a doua trasaturi ale perioadei, ale
curentului cultural/literar precizat sau ale orientarii tematice: 2 x 1 punct = 2 puncte; eviden.ierea
celor doua trasaturi, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte 6 puncte
– comentarea a doua imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat:
· precizarea temei – 2 puncte;
· comentarea oricaror doua imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic ales –
2 x 2 puncte = 4 puncte (comentare clara si nuantata a unei imagini/idei poetice – 2 puncte;
încercare de comentare – 1 punct) 6 puncte
- câte 3 puncte pentru analiza oricaror doua elemente de compozi.ie si de limbaj semnificative
pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
· analiza fiecarui element ales, justificând relevan.a acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza
fiecarui element ales, cu încercarea de justificare a relevan.ei acestuia – 2 puncte; abordarea
schematica, fara justificarea relevan.ei – 1 punct
Redactare – 12 puncte
- existen.a par.ilor componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlan.uirii ideilor 1 punct
– abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte
· relatie adecvata între idei, între idei si argumente, formulare de judecati de valoare relevante
– 3 puncte
· relatie partial adecvata între idei, între idei si argumente, formulare de judecati partial
relevante – 2 puncte
· schematism – 1 punct
- utilizarea limbii literare (stil si vocabular potrivite temei, claritate a enuntului, varietate a lexicului,
sintaxa adecvata – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
- ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
- punctuatia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
- a.ezarea în pagina, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de
cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.

Bacalaureat 2018. Examenul de bacalaureat naţional 2018

Proba E. a)Limba şi literatura română
Varianta 2
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Bacalaureat 2018. SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Cred că o carte sau o revistă de călătorii degajează nostalgii la fiecare rând. Cu gratitudine citesc Lumea turistică.
Domnul Octav Moșescu*, un om îndrăgostit de toate orizonturile, se pricepe s-o pună admirabil la punct și
textul bine ales este ornat cu cele mai frumoase fotografii. Priviți revista: nu vi se pare cu totul excepțională pentru
începuturile în care se mențin publicațiile noastre? [...]
Lumea este așa de frumoasă!
În multele mele călătorii, am găsit colțuri superbe, pe care nu le cunoaște nimeni. Gândul că ele continuă să
risipească frumusețea, în timp ce eu de la distanță nu mă mai pot bucura, mi se pare cea mai imensă tragedie. Să
te simți legat de pământ ca un copac, ce poveste poate fi mai tristă? Te duci la locuri necunoscute, din cauza unei
cărți care te-a obsedat și vrei să faci descoperiri tu singur. Şi te duci din nou tot acolo, căci îți faci iluzia că s-au
integrat definitiv sufletului tău. În același timp, alții doresc să vadă colțul unde locuiești tu și pe care nu mai ești în
stare să-l prețuiești. Mi-aduc aminte. Eram pe plaja de la Dinard. Un francez de lângă mine, când a auzit că sunt
român, mi-a spus:
— Ce fericit ești dumneata că poți să vezi oricând Brăila...
— De ce Brăila?
— Orașul lui Panait Istrati*...
Și eu care locuiam alături de Brăila și nu bănuiam nimic! Nu de mult am fost în Egipt până la Luxor. Am găsit
acolo oameni care mi-au întins mâna din toată inima și simt încă, emoționat, căldura lor. Cum pot renunța la ei
pentru totdeauna, ca și cum ar fi murit? M-am plimbat pe Nil noaptea în lungul templului celebru, mi-am cufundat
mâna în apă. Trebuie să mă mulțumesc acum numai cu Cișmigiul? Dorul de a pleca nu-l simte toată lumea cu
aceeași intensitate? Și nu are nimeni impresia că și-a greșit meseria și că mai bine se făcea funcționar la un tren
internațional? [...]
Atâtea sugestii se desprind din revista Lumea turistică, încât am crezut necesar să însemn câteva pe o
pagină... Anton Holban, Note de călătorie
*Octavian Moșescu (1894-1982) – redactorul revistei interbelice Lumea turistică, fotograf
*Panait Istrati (1884-1935) – scriitor român, de limbă franceză şi română
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat:
1. Indică sensul secvenței s-o pună admirabil la punct. 6 puncte
2. Menționează două calități ale revistei Lumea turistică, identificate în textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea autorului față de revista Lumea turistică, justificându-ți răspunsul cu o secvență
din text. 6 puncte
4. Explică un motiv al vizitării unor locuri necunoscute, așa cum se desprinde din textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația secvenței Și nu are nimeni impresia că și-a greșit meseria și că
mai bine se făcea funcționar la un tren internațional?. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii pot aprecia sau
nu farmecul locului în care trăiesc, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul
Note de călătorie de Anton Holban, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Bacalaureat 2018. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în următorul fragment:
ACTUL I
Redacția ziarului DEȘTEPTAREA. În dreapta, planul II, o ușă de intrare. În peretele din fundal, o ușă
cu o firmă dreptunghiulară: Direcția. În stânga, planul II, o ușă ce duce spre alte încăperi ale redacției. [...]
SCENA I
VOICU, NIȚĂ
Dimineață de vară. Soare mult. Ferestrele deschise. Voicu, la masa din dreapta, doarme sau numai
dormitează, cu capul culcat pe brațul drept și pălăria pe frunte. Un moment de tăcere. Se aude doar prin
ferestrele deschise rumoarea surdă a străzii. Pe urmă izbucnesc strigătele vânzătorilor de ziare:
„Deșteptarea! [...] Deșteptarea!” Strigătele se depărtează treptat. Se mai aude de undeva departe încă o
dată: Deșteptarea! Voicu a rămas tot timpul nemișcat. Intră Niță, servitorul, cu un teanc de exemplare. Se
vede bine titlul tipărit: Deșteptarea. Trece pe la fiecare masă și lasă câte un exemplar.
NIȚĂ: Iacă și gazeta noastră.
VOICU (mormăind, fără să ridice capul): A apărut?
NIȚĂ: Acu o aduse băiatul de la tipografie. E caldă. (Freacă cu degetele hârtia, și pe urmă se uită la
degetele înnegrite de cerneală.) Uite, se ia cerneala pe dește. (Duce gazeta la nas și o miroase.) Și
miroase! Miroase de te trăsnește. [...]
VOICU: Toate gazetele au un miros. (După o pauză de o secundă care nu e o pauză ironică, ci una de
somnoros.) Miros de cerneală.
Mihail Sebastian, Ultima oră
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
Bacalaureat 2018. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic
studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau lui Tudor Arghezi.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu:
titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Bacalaureat 2018.  Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Bacalaureat 2018.  Varianta 2
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Bacalaureat 2018. SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Cred că o carte sau o revistă de călătorii degajează nostalgii la fiecare rând. Cu gratitudine citesc Lumea turistică.
Domnul Octav Moșescu*, un om îndrăgostit de toate orizonturile, se pricepe s-o pună admirabil la punct și
textul bine ales este ornat cu cele mai frumoase fotografii. Priviți revista: nu vi se pare cu totul excepțională pentru
începuturile în care se mențin publicațiile noastre? [...]
Lumea este așa de frumoasă!
În multele mele călătorii, am găsit colțuri superbe, pe care nu le cunoaște nimeni. Gândul că ele continuă să
risipească frumusețea, în timp ce eu de la distanță nu mă mai pot bucura, mi se pare cea mai imensă tragedie. Să
te simți legat de pământ ca un copac, ce poveste poate fi mai tristă? Te duci la locuri necunoscute, din cauza unei
cărți care te-a obsedat și vrei să faci descoperiri tu singur. Şi te duci din nou tot acolo, căci îți faci iluzia că s-au
integrat definitiv sufletului tău. În același timp, alții doresc să vadă colțul unde locuiești tu și pe care nu mai ești în
stare să-l prețuiești. Mi-aduc aminte. Eram pe plaja de la Dinard. Un francez de lângă mine, când a auzit că sunt
român, mi-a spus:
— Ce fericit ești dumneata că poți să vezi oricând Brăila...
— De ce Brăila?
— Orașul lui Panait Istrati*...
Și eu care locuiam alături de Brăila și nu bănuiam nimic! Nu de mult am fost în Egipt până la Luxor. Am găsit
acolo oameni care mi-au întins mâna din toată inima și simt încă, emoționat, căldura lor. Cum pot renunța la ei
pentru totdeauna, ca și cum ar fi murit? M-am plimbat pe Nil noaptea în lungul templului celebru, mi-am cufundat
mâna în apă. Trebuie să mă mulțumesc acum numai cu Cișmigiul? Dorul de a pleca nu-l simte toată lumea cu
aceeași intensitate? Și nu are nimeni impresia că și-a greșit meseria și că mai bine se făcea funcționar la un tren
internațional? [...]
Atâtea sugestii se desprind din revista Lumea turistică, încât am crezut necesar să însemn câteva pe o
pagină... Anton Holban, Note de călătorie
*Octavian Moșescu (1894-1982) – redactorul revistei interbelice Lumea turistică, fotograf
*Panait Istrati (1884-1935) – scriitor român, de limbă franceză şi română
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat:
1. Indică sensul secvenței s-o pună admirabil la punct. 6 puncte
2. Menționează două calități ale revistei Lumea turistică, identificate în textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea autorului față de revista Lumea turistică, justificându-ți răspunsul cu o secvență
din text. 6 puncte
4. Explică un motiv al vizitării unor locuri necunoscute, așa cum se desprinde din textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația secvenței Și nu are nimeni impresia că și-a greșit meseria și că
mai bine se făcea funcționar la un tren internațional?. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii pot aprecia sau
nu farmecul locului în care trăiesc, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul
Note de călătorie de Anton Holban, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Bacalaureat 2018. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în următorul fragment:
ACTUL I
Redacția ziarului DEȘTEPTAREA. În dreapta, planul II, o ușă de intrare. În peretele din fundal, o ușă
cu o firmă dreptunghiulară: Direcția. În stânga, planul II, o ușă ce duce spre alte încăperi ale redacției. [...]
SCENA I
VOICU, NIȚĂ
Dimineață de vară. Soare mult. Ferestrele deschise. Voicu, la masa din dreapta, doarme sau numai
dormitează, cu capul culcat pe brațul drept și pălăria pe frunte. Un moment de tăcere. Se aude doar prin
ferestrele deschise rumoarea surdă a străzii. Pe urmă izbucnesc strigătele vânzătorilor de ziare:
„Deșteptarea! [...] Deșteptarea!” Strigătele se depărtează treptat. Se mai aude de undeva departe încă o
dată: Deșteptarea! Voicu a rămas tot timpul nemișcat. Intră Niță, servitorul, cu un teanc de exemplare. Se
vede bine titlul tipărit: Deșteptarea. Trece pe la fiecare masă și lasă câte un exemplar.
NIȚĂ: Iacă și gazeta noastră.
VOICU (mormăind, fără să ridice capul): A apărut?
NIȚĂ: Acu o aduse băiatul de la tipografie. E caldă. (Freacă cu degetele hârtia, și pe urmă se uită la
degetele înnegrite de cerneală.) Uite, se ia cerneala pe dește. (Duce gazeta la nas și o miroase.) Și
miroase! Miroase de te trăsnește. [...]
VOICU: Toate gazetele au un miros. (După o pauză de o secundă care nu e o pauză ironică, ci una de
somnoros.) Miros de cerneală.
Mihail Sebastian, Ultima oră
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
Bacalaureat 2018. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic
studiat, aparţinând lui Ion Barbu sau lui Lucian Blaga.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu:
titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.