BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Vineri, pe 3 iulie, absolvenţii de clasa XII-a vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării: Anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană, Biologie vegetală şi animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare şi comunicare, Psihologie sau Sociologie.
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Subiectul I Istorie
La primul subiect, cel de 30 de puncte, elevii au primit două fragmente din ”O istorie a românilor”, de I. Bulei, despre formarea Securității, respectiv despre procesul de destalinizare al României.
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți, din sursa A, instituția de represiune înființată în 1948 (2 puncte)
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român (2 puncte)
3. Numiți doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (6 puncte)
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată în occident (3 puncte)
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, preciziând rolul fiecărei dintre aceste informații (7 puncte)
6. Prezentați alte două practici politice totlaitare utilizate în ROmânia, în afara celor la care se referă sursele date (6 puncte)
7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă (4 puncte)
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Subiectul al II-lea Istorie
La subiectul al doilea, notat tot cu 30 de puncte, elevii au primit un text din ”Istoria României”, de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor. Tema fragmentului a fost operațiunile românești din finalul Primului Război Mondial.
Cerințe:
1. Numiți generalul român, precizat în sursa dată (2 puncte)
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată (2 puncte)
3. Menționați alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (6 puncte)
4. Menționați, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest (6 puncte)
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă (10 puncte)
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice (4 puncte)
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Subiectul al III-lea Istorie
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc, de la autonomii locale la implciare în relațiile internaționale din Evul Mediu, având în vedere:
- menționarea a două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al IX-lea - al XIII-lea
- menționarea a două cauze a înființării instituțiilor centrale medievale și precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc
- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric
(30 de puncte)
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Absolvenţii de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
au susţinut probele de evaluare a competenţelor;
au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.
Rezultatele vor fi afișate în 7 iulie, până la ora 12:00. Contestațiile trebuie să fie depuse până la ora 16:00, în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 7 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.
Găsiți câteva modele de subiecte pe care elevii le vor primi la examen pe subiecte2015.edu.ro. Ultimul subiect va fi redactarea unui eseu de minimum 600 de cuvinte. Fiecare dintre cele trei subiecte propuse va fi notat cu 30 de puncte.
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: În ceea ce privește probele susținute până acum de elevi, cele de competențe la limba română, informatică și o limbă străină, rezultatele au fost destul de bune.
La examenul oral la limba română, 8.631 de candidaţi (69,33%) au obţinut certificatul de utilizator experimentat, 31.172 de elevi (21,91%) au obţinut certificatul de utilizator avansat, iar 12.463 de elevi (8,76%) au primit certificatul de utilizator mediu, arată centralizarea trimisă de Ministerul Educaţiei.
În proba de competenţe digitale, din totalul de 128.873 de candidați, 32.663 (25,36%) au obţinut certificatul de utilizator experimentat, 38.585 (29,94 %) - certificatul de utilizator avansat, 41.175 (31,95%) - certificatul de utilizator mediu şi 15.721 (12,19%) - certitficatul de utilizator începător.
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE Absolvenţii de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
au susţinut probele de evaluare a competenţelor;
au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.
Rezultatele vor fi afișate în 7 iulie, până la ora 12:00. Contestațiile trebuie să fie depuse până la ora 16:00, în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 7 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: Cum să rezolvi subiectele la istorie
Cum sa rezolvi subiectele pentru bacalaureat e o întrebare pe care elevii şi-o pun adesea. Nu este suficient să ai cunoştinţe multe, trebuie să ştii şi cum să le gestionezi, scrie bacalaureatistorie.info.
Subiectele I şi II pentru Examenul de Bacalaureat la Istorie par uşoare la prima vedere, dând impresia că având textul în faţă elevii vor reuşi să obţină o notă de trecere cu un efort minim. Însă nu este aşa. Ajunge o mică neatenţie şi punctele care ar putea fi obţinute uşor sunt pierdute. Acest lucru s-a observat şi la simularea care a avut loc.
Printre cerinţele care par relativ uşoare, dar dau bătăi de cap elevilor, este şi aceea de a selecta două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. Conform acesteia, elevii trebuie să selecteze din text o informaţie-cauză şi o informaţie-efect, precizând care este cauza şi care dintre ele este efectul.
Ce este informaţia-cauză? Putem spune că este informaţia care conţine o acţiune sau un fapt care determină realizarea altui fapt, a unei alte acţiuni, a unui eveniment. Cauza se află dacă se pune întrebarea DE CE? Putem raţiona astfel: de ce a avut loc Y eveniment / fapt istoric? Şi vom afla cauza, continuând cu raţionamentul astfel: pentru că X eveniment / acţiune / fapt istoric a avut loc sau nu. Şi care este consecinţa lui X? Aflăm astfel efectul sau concluzia: prin urmare Y a avut loc. Putem spune că X îl determină pe Y, unde X este cauza şi Y este efectul.
Conectorii nu apar în text întotdeauna, dar ei pot fi folosiţi de probă. Elevii se pot verifica dacă au ales corect informaţiile prin utilizarea conectorilor de cauzalitate şi concluzie. Printre conectorii de cauzalitate sunt pentru că, deoarece, fiindcă, datorită faptului că, iar conectorii de concluzie sunt, printre alţii, aşadar, prin urmare, în concluzie.
Pentru că X a avut loc, prin urmare Y a avut loc.
Subiectul I, cerinţa 5: cauza este „pentru a-şi consolida domnia şi a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ştefan „s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia”. Verificare: de ce s-a străduit Ştefan să restabilească legătura tradiţională cu Polonia? Pentru că dorea să-şi consolideze domnia şi să restaureze controlul Moldovei asupra gurilor Dunării. Dorinţa lui Ştefan de a consolida domnia determină alianţa cu Polonia.
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: Cum arată un mode de subiect
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „În România, Partidul Comunist a luat iniţiativele menite să reducă ţara la starea de obedienţă faţă de Uniunea Sovietică. [...] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic. [...] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. [...] Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare Române în aprilie 1948 şi introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituţia prelua tiparele constituţiei sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Naţională, avea o singură cameră [...]. Un prezidiu, compus dintr-un preşedinte, un secretar şi 17 membri, acţiona în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniştri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorităţii Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât de lipsite de conţinut, în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedeşte articolul 32: «Cetăţenii au dreptul de asociere şi organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituţie».
Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist şi consolidată de Securitate.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României) B. „Distrugerea partidelor de opoziție a fost urmată de lichidarea presei lor, astfel că mijloacele de informare publică au intrat total sub controlul statului. Bibliotecile și librăriile au fost epurate de titlurile necorespunzătoare din punct de vedere politic, activitățile ziariștilor, scriitorilor, artiștilor și muzicienilor au fost puse sub controlul Secției de Agitație și Propagandă (Agitprop) a Comitetului Central al Partidului. Nimic nu putea fi publicat, jucat sau interpretat fără aprobare. Învățământul a avut aceeași soartă. În august 1948, legea pentru reforma învățământului a închis toate școlile străine, inclusiv acelea administrate de culte. S-au făcut epurări în rândurile profesorilor și studenților de la universități.
[C] Biserica a fost ultimul obstacol major în cale impunerii modelului sovietic, dar în acest caz Partidul Comunist Român nu a urmat [C] soluția sovietică. [C] Astfel, Partidul Comunist, deși condamna oficial credința religioasă, o tolera în cadrul unor limite prescrise de lege. În acest sens, era mai îngăduitor decât regimul sovietic. [C] La începutul anului 1949, au fost înfiinţate două structuri principale ale Securităţii interne din Republica Populară Română. La 23 ianuarie, a fost creată Direcţia Generală a Miliţiei, ca să înlocuiască Poliţia şi Jandarmeria, iar la 7 februarie au fost create trupele de securitate.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi „parlamentul‟ precizat în sursa A. 2 puncte 2.
Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte 3. Menţionaţi forma de organizare a statului și formațiunea politică la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic. 3 puncte 5. Scrieţi, din sursa B, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaţi două acţiuni desfăşurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece”. 6 puncte 7. Menţionaţi o asemănare între două fapte istorice desfăşurate în România, în perioada național-comunismului. 4 puncte
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Model 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos: „Victoria lui Ştefan [cel Mare] îl obligă pe sultanul Mehmed II să deplaseze centrul de greutate al efortului militar otoman la Dunărea de Jos şi în nordul bazinului pontic. În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Porţii, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de intervenţie militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziţia Moldovei se agravează, tătarii fiind forţa războinică de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei (şi ale Valahiei). În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ştefan sunt tătarii, obligându-l pe [domnitor] să-şi rupă oastea în două pentru a putea face faţă deopotrivă acestora şi înaintării otomane. Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge pe Ştefan la Războieni (26 iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetăţile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o intervenţie a Ungariei [C] îl sileşte pe Mehmed II să se retragă. Ştefan urmăreşte îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Ţara Românească şi o readuce în tabăra antiotomană. Trimite apoi soli la Veneţia şi la Roma, încercând să reanime coaliţia antiotomană. [C] O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei şi «cheile» drumurilor comerciale dinspre Marea Neagră spre Ungaria şi Polonia. De acum înainte, Marea Neagră devine un «lac turcesc», iar Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porţii Otomane, aşteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităţilor.” (I. Bulei,O istorie a românilor) Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la hanatul tătar al Crimeii. 2 puncte 3. Menţionaţi cele două state medievale româneşti la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la cetăţile de la Marea Neagră. 6 puncte 5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia spaţiul românesc se implică prin diplomație în relaţiile internaţionale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă și relațiile internaționale ale statului român modern, având în vedere: - precizarea unui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern; - menţionarea a două acţiuni de politică internă şi a două acţiuni de politică externă desfăşurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; - prezentarea unui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianţă, la începutul secolului al XX-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia politică a statului ca urmare a constituirii României Mari şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME pentru modelul de subiect
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea „parlamentului‟ precizat în sursa A 2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa B 3. câte 3 puncte pentru menționarea formei de organizare a statului și a formațiunii politice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p) 4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic 5. 7 puncte pentru scrierea, din sursa B, a oricăror două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) 6. - câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două acţiuni desfăşurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece” (1px2=2p) - câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre acțiunile menţionate (2px2=4p) 7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două fapte istorice desfăşurate în România, în perioada național-comunismului
SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea domnitorului român precizat în sursa dată 2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei informaţii referitoare la hanatul tătar al Crimeii 3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăruia dintre cele două state medievale româneşti la care se referă sursa dată (3px2=6p) 4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la cetăţile de la Marea Neagră (3px2=6p) 5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni - câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p) 6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME: Probă scrisă la istorie Model Barem de evaluare şi de notare 2
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern - câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni de politică internă şi a oricăror două acţiuni de politică externă desfăşurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (3px4=12p) - 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianţă, la începutul secolului al XX-lea 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluţia politică a statului ca urmare a constituirii României Mari 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
BACALAUREAT 2015. Modele subiecte Matematică - Profil Mate - Info
BACALAUREAT 2015. Modele subiecte Matematică - Profil Pedagogic
BACALAUREAT 2015. Modele subiecte Matematică - Ştiinţe ale naturii
BACALAUREAT 2015. Modele subiecte Istorie
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Aproximativ 155.000 de elevi de clasa a XII-a au susțin luni prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2015 - la limba și Literatura Română.
Dintre cei 155.321 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au înscris pentru susţinerea probei, s-au prezentat 149.305, adică 96,13%, potrivit datelor comunicate de Ministerul Educaţiei.
Procentul este mai mare decât cel din sesiunea similară a anului trecut, când au participat 94,52% din totalul elevilor înscrişi la proba de Limba şi Literatura Română. În total, au absentat 5.942 de candidaţi, iar 74 au fost eliminaţi din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă.
Elevii care au terminat liceul la profilul Real au primit o caracterizare a unui personaj din operele lui Ion Creangă, Marin Preda sau George Călinescu la subiectul III, în timp ce absolvenții profilului Uman au primit, tot la ultimul subiect, un eseu despre relația între două personaje în romanul interbelic.
Barem Bacalaureat 2015. Subiecte Limba și literatura română la BAC 2015
Subiecte Bacalaureat 2015. Real: Caracterizarea unui personaj din Ion Creangă, George Călinescu sau Marin Preda
Subiectul I Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)
Analizarea unui text numit ”Trei Generații”, de Lucia Demetrius
Subiectul II Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)
Un text argumentativ despre importanța sportului
Subiectul III Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)
Caracterizarea unui personaj din Ion Creangă, Marin Preda sau George Călinescu
Subiecte Bacalaureat 2015. Uman: Relația între două personaje în romanul interbelic
Subiectul I Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)
Analizarea unui text numit ”Trei Generații”, de Lucia Demetrius
Subiectul II Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)
Un text argumentativ despre rolul scriitorului în societate
Subiectul III Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)
Relaţia dintre două personaje într-un roman interbelic
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE. Absolvenţii de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
- au susţinut probele de evaluare a competenţelor;
- au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.
Rezultatele vor fi afișate în 6 iulie, până la ora 12:00. Contestațiile trebuie să fie depuse până la ora 16:00, în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 7 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.
La această sesiune a Bac-ului s-au înscris 168.945 de absolvenţi, cu peste 7.000 mai mulţi decât anul trecut. Există numeroși candidați - aproximativ 340.000 - care nu au reușit să promoveze examenul de Bacalaureat în anii trecuți, însă doar 25.000 dintre ei s-au înscris la examen pentru sesiunea iunie-iulie.
BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ISTORIE
Ministerul Educației va publica, astăzi, începând cu ora 15.00, baremele de evaluare pentru proba de Limba și literatura Română din cadrul examenului de Bacalaureat 2015.
Subiecte Bacalaureat 2015. Ce au primit elevii la proba de Limba și literatura Română
În ceea ce privește probele susținute până acum de elevi, cele de competențe la limba română, informatică și o limbă străină, rezultatele au fost destul de bune.
La examenul oral la limba română, 8.631 de candidaţi (69,33%) au obţinut certificatul de utilizator experimentat, 31.172 de elevi (21,91%) au obţinut certificatul de utilizator avansat, iar 12.463 de elevi (8,76%) au primit certificatul de utilizator mediu, arată centralizarea trimisă de Ministerul Educaţiei.
În proba de competenţe digitale, din totalul de 128.873 de candidați, 32.663 (25,36%) au obţinut certificatul de utilizator experimentat, 38.585 (29,94 %) - certificatul de utilizator avansat, 41.175 (31,95%) - certificatul de utilizator mediu şi 15.721 (12,19%) - certitficatul de utilizator începător.
Potrivit centrului Național de Evaluare și Examinare, la examenul de BAC 2015, subiectele la Limba și literatura Română trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
a) să fie în concordanţă cu programele şcolare şi cu programele de bacalaureat, aprobate şi publicate de Ministerul Educaţiei;
b) să fie proiectate astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea candidaţilor de analiză, de sinteză, de generalizare şi abstractizare din partea candidaţilor;
c) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzator conţinutului programelor de Bac, pentru a fi tratate în timpul stabilit, să solicite demonstrarea compeţentelor prevăzute în aceste programe;
d) să permită tratarea lor în timpul acordat candidaţilor pentru rezolvare la probele scrise: 3 ore;
BACALAUREAT 2015 - Calendarul examenelor
25 - 29 mai: Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen
8 - 10 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
10-12 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
15–19 iunie: Evaluarea competenţelor digitale – proba D
22-26 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
29 iunie: Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
30 iunie: Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
1 iulie: Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
3 iulie: 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
7 iulie: Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
7 iulie: Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
8-9 iulie: Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie: Afişarea rezultatelor finale
BACALAUREAT 2015. În ceea ce priveşte desfăşurarea examenului de maturitate, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a transmis că o parte dintre camerele video de la BAC-ul din această vară vor înregistra şi audio.
„5% dintre camerele video de la BAC-ul de anul acesta va înregistra şi audio. Există recomandarea Ministerului de a implementa şi sisteme audio. Mi se pare relevantă pregătirea elevilor, nu supravegherea”, a spus acesta.
Metodologia de organizare a Bac-ului prevede că se interzice candidaţilor să intre în sala cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnari etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare.
BACALAUREAT 2015. Nerespectarea dispozitiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de către preşedintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.
