Al 53-lea Salon Aeronautic de la Bourget a început luni sub semnul avionului de luptă european al viitorului, prin semnarea unui acord între Franţa, Germania şi Spania cu privire la acest ambţios proiect-far al Apărării europene, relatează News.ro
Unul dintre susţinătorii aprigi ai proiectului, preşedintele francez Emmanuel Macron a asistat luni la dezvelirea unei impozante machete gri, cu linii ascuţite şi aripă de tip ”delta”, care reprezintă la scară de 100% avionul de vânătoare aflat în centrul proeictului ”Sistemului de luptă arian al viitorului” (SCAF).
Miniştrii francez al Armatelor Florence Parly şi german al Apărării Ursula Von der Leyen au semnat apoi, împreună cu omoloaga lor spaniolă Margarita Robles, la un stand al grupului industrial Dassault un acord-cadru care va ”structura relaţiile între cele trei ţări în proiectul SCAF”, menit să înlocuiască actualele Rafale şi Eurofighter până în 2040, a anunţat anturajul lui Parly.
Acordul marchează intrarea oficială a Madridului în proiect, care urmează să reprezinte o etapă importantă în sinuosul drum către Apărarea europeană, o idee dragă lui Emmanuel Macron şi un potenţial măr de discordie între Bătrândul Continent şi Statele Unite, grijulii să-şi desfacă în Europa produsele militare.
”Spania se alătură Franţei şi Germaniei astăzi (luni). Este important, pentru că ţările din Europa au tendinţa să cumpere de la americani. Noi propunem un avion european pentru europeni, independent de tehnologiile americane”, comenta un pic mai devreme la postul de televiziune CNews Eric Trappier, CEO-ul Dassault Aviation, care conduce proiectul SCAF împreună cu Airbus.
Preşedintele Macron a sosit către ora locală 7.30 (8.30, ora României) la Bourget, la bordul unui nou avion de aprovizionare al Armatei franceze a Aerului - un A330 MRTT -, după care a asistat la o defilare aeriană la care a participat Patrouille de France, iar apoi a vizitat mai multe standuri, inclusiv al Ministerului francez al Armatelor.
Urgenţa luptei împotriva modificărilo climatice şi probleme de securitate, odată cu criza avionului-vedetă al Boeing - 737 MAX - promit de asemenea să se afle în mintea profesioniştilor în domeniul aeronautic la această mare sărbătoare internaţională a sectorului.
În ceea ce priveşte aeronautica civilă, acest al 53-lea Salon de la Bourget are loc sub auspicii mai degrabă favorabile în privinţa creşterii traficului aerian - este prevăzută o dublare în 20 de ani a flotei de avioane la nivel mondial, care ar urma să atingă, potrivit Boeing, 44.000 de aeronave în serviciu.
Însă presiunea mediului plasează progresele tehnologice - în privinţa sistemelor de propulsie, carburanţilor alternativi la kerosen, materialelor de construcţie şi formei unor avioane futuriste - în centrul întâlnirii mondiale a industriaşilor din sector.
Industriaşii sunt îndemnaţi să-şi dubleze eforturile în vederea construirii unor avioane mai puţin poluante şi să atingă obiectivul reducerii cu jumătate a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) în 2050, faţă de nivelul din 2005, în baza exigenţei ecologice tot mai puternice a tinerelor generaţii, hotărâte să boicoteze avionul în favoarea altor mijloace de transport - mai puţin poluante.
Transportul aerian contribuie cu cel puţin 2% la emisiile mondiale de CO2. Potrivit unor date de la Agenţia Europeană a Mediului, emisiile de dioxid de carbon ale transportului aerian le depăşesc cu mult pe cele ale altor mijloace de transport.
În privinţa constructorilor, salonul - de obicei ocazia ca Airbus şi Boeing să rivalizeze în privinţa numărului comenzilor - reprezintă un exerciţiu complicat pentru constructorul american.
Conducătorii Boeing şi-au reitarat luni, la fel ca liderul lor Dennis Muilenburg cu o zi înainte, remuşcarea în urma celor două prăbuşiri ale 737 MAX, soldate cu 346 de morţi. Toate exemplarele acestui avion în serviciu au fost blocate la sol din martie.
”Ne pare sincer rău pentru pierderile de viei omeneşti”, a declarat Kevin McAllister, şeful filialei Aviaţiei Comerciale a gigantului de la Seattle.
”Securitatea este sacră în această întreprindere”, a adăugat el, dând asigurări că Boeing va face totul pentru ca ”asemenea accidente să nu se mai repete vreodată” . Constructorul colaborează cu autorităţile de reglementare, în primul rând cu FAA americană, în vederea reintroducerii în serviciu a aeronavei, însă ”reglementatorii vor decide data întoarcerii în serviciu” a avionului, a anunţat el.
Întrebat despre concurenţa cu Airbus, care a anunţat luni lansarea unei versiuni cu capacităţi extinse a avionului său vedetă de mediu curier - A321 XLR -, el s-a limitat să răspundă că Boeing are o gamă ”formidabilă” de avioane în care constructorul este foarte încrezător.
Însă Airbus, care joacă acasă în Europa, a deschis luni balul anunţurilor comenzilor, cu opt comenzi ferme de la Virgin a unor avioane de lung curier de tip A330-900, la preţul de catalog de 2,37 de miliarde de dolari. O scrisoare de intenţie cu privire la 100 de avioane suplimentare, inclusiv A321 XLR, a fost semnată cu compania de închirieri ALC.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
