Guvernatorul BNR a atras atenţia că trebuie dezbătut asupra traiectoriei datoriei publice în următorii ani pentru a nu ajunge în situaţia Greciei:
"Nu trebuie să repet experienţa Greciei. Clipul acesta pe care l-am auzit la o televiziune - «eram bogaţi şi ne-am trezit într-o dimineaţă săraci» - reflectă o realitate: creştere economică nesustenabilă, o insistenţă pe dezvoltare fără să te uiţi la banii pe care îi iei cu împrumut, la îndatorare şi fără să gândeşti cu mare atenţie că, la un moment dat, trebuie să dai banii aceştia înapoi. Ei sunt bani împrumutaţi, nu sunt donaţi, nu sunt cadou", a spus Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu a insistat totdată asupra ideii că păstrarea stabilităţii financiare nu este un "moft", pentru că în lipsa acesteia economia de piaţă nu poate funcţiona corect şi eficient.
Potrivit şefului Băncii Centrale, în lipsa macrostabilităţii economice, relaxarea fiscală devine o "păcăleală" reducând impozite pe o parte şi taxând prin inflaţie, depreciere şi arierate la buget.
"Uneori se promovează idei că este un fel de lux pe care noi, românii, nu putem să ni-l permitem, se pune în contrapondere stabilitatea financiară cu creşterea economică. S-a avansat şi ideea de a opta pentru creştere economică rapidă şi să lăsăm la o parte stabilitatea financiară, că nu este nevoie de ea. Nu este adevărat!", a subliniat şeful băncii centrale.
El a adăugat, în acest context, că şi relaxarea fiscală pusă în contrapondere cu macrostabilitatea reprezintă un non-sens.
"Dacă relaxarea fiscală se face în condiţiile nepăstrării unei macrostabilităţi, este o păcăleală, pentru că dai ceva cuiva, celor care beneficiază de reduceri de impozite şi apoi taxezi întreagă societate prin inflaţie, prin dobânzi mai mari, depreciere de curs şi, poate cel mai grav, prin arierate la plăţile bugetare, care sunt tot o taxă, netransparentă şi greu de cuantificat", a mai spus Isărescu citat de Mediafax.
Isărescu crede, de asemenea, că numărul mare de firme care raportează permanent pierderi, de circa 200.000, arată că în România nu se respectă regulile economiei de piaţă, situaţia lor afectând inclusiv procesul de finanţare de la bănci, care nu le pot acorda credite pentru că sunt subcapitalizate.
"Discutăm de 25 de ani ce facem cu companiile de stat. Discuţiile au continuat pentru că acestea au fost o sursă de arierate, care sunt un surogat de bani. Două decenii, preocuparea principală a fost cea a întreprinderilor de stat, producătoare de arierate, care au subminat, într-un fel, politica anti-inflaţionistă a băncii centrale", a explicat şeful BNR.
Pierderile declarate de firme îngreunează, totodată, finanţarea de către bănci, întrucât companiile respective nu pot oferi garanţii pentru banii împrumutaţi, fiind astfel nebancabile.
"O dezbatere pe această temă mi se pare importantă pentru că ajungem la altă problemă: în România avem multe companii private, dar sunt subcapitalizate. Cine să adune acest capital autohton? A spera că se va face capital prin credit bancar ar însemna să se decapitalizeze băncile. (...) Am avut bănci făcute de către antreprenori şi cu acest gând ascuns: luăm din bancă şi dăm la companie! Este iluzia beţivului: îmi fac restaurant să beau gratis", a atras atenţia guvernatorul.
