"Principalul risc nu e neapărat cel de depășire a deficitului de 3%, ci, mai degrabă, structura bugetului. În momentul de față avem cheltuieli foarte rigide, de tip salarii sau asistență socială, dar, în primul rând pensii, care au atins deja o pondere foarte mare în buget. Practic, aceasta înseamnă o vulnerabilitate în momentul în care economia nu va mai fi în faza sa cea mai bună. Să zicem că nu va mai crește cu 6-7% cât am avut anul trecut, nici măcar cu 4% cât se estimează pentru anul acesta, ci va crește cu mult mai puțin, sau, domane ferește, vom intra în faza de recesiune economică. La momentul respectiv veniturile bugetare se vor contracta sau vor fi mai mici decât am fi sperat, în timp ce cheltuielile rămân foarte sus.
Un alt element grav, a mai afirmat Ionut Dumitru, este şi faptul că Guvernul "gripează", cu bună-ştiinţă, chiar motorul creşterii economice. .
"Investițiile au fost reduse foarte mult în ultimii ani pentru a putea acomoda în buget cheltuieli sociale mult mai mari. (...) Practic, bugetul nostru are o povară din cheltuieli sociale poate chiar mai mare decât o avea la momentul declanșării crizei, în timp ce veniturile sunt chiar mai mici.(...) Chiar dacă vom avea bani mai mulți, să zicem că dublăm pensiile în trei ani, cee ce e imposibil din punct de vedere rațional, echilibrul macroeconomic se rupe. Vor fi consecințe mari la nivel de inflație, dobânzi, curs de schimb, astfel încât nu vom trăi mai bine. Poate, dimpotrivă, vom trăi chiar mai prost" a mai afirmat Ionuţ Dumitru, într-un interviu la RFI România.'
