Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ”cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituțională.
Preşedintele Iohannis a semnat, la finalul anului trecut, decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, actualul şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcute de MApN pentru această funcţie, Dumitru Scarlat.
Ministrul Apărării a contestat în instanţă decretul, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis în favoarea preşedintelui, dar a sesizat și CCR în legătură cu articolul de lege în baza căruia a fost făcută prelungirea.
În consecință, odată cu dispariţia temeiului legal pentru prelungirea mandatului generalului Ciucă, Armata rămâne fără şef al Statului Major General.
