Amos Oz a murit, în urma unui cancer galopant

28 Decembrie 2018
Amos Oz a murit
Amos Oz a murit

Amos Oz a murit. Celebrul scriitor israelian, tradus zeci de limbi și care s-a bucurat de un succes extraordinar și în România, a murit în urma unui cancer galopant, la vârsta de 79 de ani.

Amos Oz a murit. Celebrul scriitor israelian Amos Oz, un înflăcărat apărător al păcii, al cărui roman autobiografic ''Poveste despre dragoste şi întuneric'' a avut un succes mondial, a decedat vineri la vârsta de 79 de ani, a anunţat fiica scriitorului, potrivit Reuters şi AFP.

Amos Oz a murit în urma unui cancer, a scris Fania Oz-Salzberger pe Twitter, mulţumind ''celor care l-au iubit''.

În limba română lui Amos Oz i-au apărut traducerile a șapte romane: Soțul meu, Michael (Polirom, 2005), Cutia neagră (Univers, 2002), Să cunoști o femeie (Polirom, 2004), Fima (Polirom, 2008), Să nu pronunți: noapte (Univers, 1997), Pantera din subterane (Univers, 2003) și Poveste despre dragoste și întuneric (Humanitas, 2008) - volum premiat cu Premiul France Culture 2004, Premiul Goethe 2005, Rime despre viață și moarte (Humanitas, 2009).

Amos Oz s-a născut la Ierusalim într-o familie de evrei veniți în Palestina din Lituania și Ucraina. Tatăl, Yehuda Arie Klausner, era bibliotecar și scriitor, absolvent de studii de istorie si litere din Vilnius, fiu al unei familii cu tradiții de activitate in cadrul mișcării sioniste revizioniste.



Unchiul tatălui lui Amos Oz, profesorul Yosef Klausner, a fost un cunoscut istoric si scriitor, a predat la Universitatea Ebraică, și a candidat in 1948 din partea Mișcării Herut la postul de președinte al Israelului în fața lui Chaim Weizmann.

Mama scriitorului Amos Oz, Fania Mussman, era originară din orașul Rivne, în acea vreme aparținând Poloniei, astăzi fiind parte din Ucraina. Ea se stabilise la Haifa în anul 1934.

În copilărie, Amos Oz a trăit în cartierul Kerem Avraham al Ierusalimului și, deși familia era laică, pentru a evita intrarea la o școală influențată de partidele rivale cu tradiție social democrată, Amos a fost înscris la școala religioasă Tahkemoni, unde a avut-o ca profesoară de limba ebraică pe poeta Zelda. Studiile liceale le-a continuat la Gimnaziul Rehavia.

Când Amos Oz avea 12 ani, mama sa, bolnavă de depresie, s-a sinucis. La 15 ani, în urma unor certuri cu tatăl său Amos părăsește Ierusalimul, își schimbă numele din Klausner în Oz (cuvânt ebraic însemnand „îndrăzneală") și locuiește în kibuțul Hulda.

Amos Oz își ia licența în filosofie și literatură la Universitatea Ebraică din Ierusalim, dar revine în kibuț, unde se dedică scrisului, lucrează în agricultură și predă la liceul local. Amos Oz locuiește la Hulda timp de treizeci de ani, până în 1986, când se mută cu soția sa și cei trei copii în deșert, la Arad, localitate situată în apropierea țărmului Mării Moarte.

În 1965 lui Amos Oz i se publică prima culegere de povestiri, Acolo unde țipă șacalii, iar în 1966, romanul Altundeva, poate. În 1967 participă ca soldat într-o unitate de tancuri la Războiul de Șase Zile pe frontul din Peninsula Sinai iar în octombrie 1973, în Războiul Yom Kippur.

Amos Oz publică articole în Davar, ziarul sindicatelor de orientare laburistă din Israel, iar romanele sale încep să fie traduse. În perioada 1984-1985 este beneficiarul unei burse la Colegiul Colorado Springs din Statele Unite. Din anul 1991 este membru al Academiei Limbii Ebraice.

Au fost realizate trei ecranizări după romanele lui Amos Oz: Michael Sheli (după Soțul meu, Michael) în 1976, Kufsa Sh'hora (după Cutia Neagră) în 1994 și The Little Traitor (după Pantera din subterane) în 2007.
Amos Oz a fost profesor la catedra de literatură de la Universitatea Ben Gurion din Beer Șeva.

Romanele lui Amos Oz:

Altundeva, 1966 (Makom aher)
Michael al meu, 1968 (Michael sheli)
Touch the Water, Touch the wind, 1973 (Lagáat bamáim, lagáat barúakh)
Pace desăvârșită, 1982 (Menuhá nekhoná)
Cutia neagră, 1987 (Kufsá shhora)
Să cunoști o femeie, 1989 (Ladáat ishá)
Fima, 1991
Să nu pronunți: noapte, 1994 (Al taggidi laila)
Pantera din subterane, 1995 (Panter bamartéf)
Aceeași mare 1999 (Otó hayam)
Poveste despre dragoste și întuneric, 2002 (Sipur ha'ahavá veha'hóshekh)
Deodată în adâncul pădurii 2005
Rime pentru viață și moarte 2007
Vestirea după Iuda (Habessorá al pi Yehuda) 2014

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?