"Este absolut regretabil că, în unele cazuri, nu toți cei veniți să voteze au putut să își exercite acest drept. Motivele au fost independente de voința și atribuțiile Ambasadelor și diplomaților români membri în secțiile de vot", a afirmat Ambasadorul României la Londra.
Potrivit lui Jinga, "românii din Marea Britanie s-au mobilizat la vot într-un număr fără precedent", astfel că, "dacă la alegerile prezidențiale din 2009 au votat 6.000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10.000, iar în 16 noiembrie, aproape 26.000".
"Românii din Marea Britanie s-au mobilizat la vot într-un număr fără precedent și este foarte bine că au făcut acest lucru. Dacă la alegerile prezidențiale din 2009 au votat 6.000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10.000, iar la 16 noiembrie aproape 26.000. Ambasada a făcut tot ce a depins de ea pentru asigurarea condițiilor ca românii din Marea Britanie să poată vota. Potrivit legii, atribuțiile Ambasadei sunt exclusiv logistice (asigurarea spațiului pentru secții, distribuirea materialelor pentru votare primite prin intermediul MAE, asigurarea șefilor secțiilor de vot), însă nu Ambasada organizează alegerile, ci autoritățile cu atribuții în materie electorală", subliniază ambasadorul român.
Ion Jinga susține că diplomații de la Londra și-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege "de o manieră exemplară" și că, deși "supuși unui efort fizic epuizant timp de peste 15 ore consecutiv și unei presiuni psihice la care mulți ar fi cedat, ei au rămas la datorie până la sfârșit".
"Diplomații de la Londra, membri în birourile secțiilor de vot, și-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege de o manieră exemplară. Rolul lor a fost acela de a aplica cu strictețe și rigurozitate legislația electorală românească. Supuși unui efort fizic epuizant timp de peste 15 ore consecutiv și unei presiuni psihice la care mulți ar fi cedat, ei au rămas la datorie până la sfârșit, asigurând desfășurarea procesului de vot în condiții de legalitate și cu asigurarea unei fluidități care a permis să voteze un număr de alegători de 3 ori mai mare față de turul I", a mai arătat Ion Jinga.
În acest context, Jinga a precizat că "în dimineața zilei de duminică, 16 noiembrie 2014, situația se ameliorase considerabil, cu toate acestea erau absenți 7 reprezentanți ai partidelor politice, iar la secția Londra Brent, cea mai aglomerată, unul dintre membrii biroului comisiei, deși prezent, a refuzat să își exercite obligațiile stabilite de lege”.
"Reamintesc că ambasada a avut câte un singur diplomat în marea majoritate a secțiilor, restul fiind reprezentanți ai partidelor politice. Șefii secțiilor de vot au semnalat imediat această situație BES, informând și MAE, care, la rândul său, a făcut demersuri pe lângă factorii competenți pentru identificarea soluțiilor de completare a componenței birourilor secțiilor de vot. În dimineața zilei de duminică, 16 noiembrie 2014, situația se ameliorase considerabil, cu toate acestea erau absenți 7 reprezentanți ai partidelor politice, iar la secția Londra Brent, cea mai aglomerată, unul dintre membrii biroului comisiei, deși prezent, a refuzat să își exercite obligațiile stabilite de lege, astfel încât, practic, secția a funcționat cu 6 membri", a mai spus ambasadorul.
Pe de altă parte, Jinga susține că ora de închidere a votului era mai flexibilă în varianta inițială a legii din 2004, când era prevăzut că toți cei aflați la ora 21,00 "în incinta secției de votare" puteau vota, "ceea ce a permis ca sute de oameni aflați la cozi la ora respectivă să fie introduși în clădirea (sau curtea) secției de vot, iar procesul să continue până când ultimul sosit la ora 21,00 a votat".
Mai multe pe Agerpres.
