"Aș pune două întrebări ipotetice: ce îl îndreptățește să fie propus pentru această funcție? Există un clasament al celor mai performanți cinci procurori din domeniul anticorupție, din România, din ultimii doi ani? Vă asigur că nu e greu să faci indicatori de performanță la procurori(...) Ministerul Justiției are posibilitatea de creare a unor indicatori de performanță, pentru că e mult mai credibil când arăți care e criteriul pe baza căruia l-ai selectat. A doua întrebare: cum să spui că cineva care, ani de zile a fost la DIICOT Iași, nu știe că primarul se folosește de poliția locală, de clanul Corduneanu, iar tu care ești șeful la Crimă Organizată nu știi de această situație care durează de ani de zile? E o situație destul de incredibilă (...) Acea persoană privată de ce s-a dus la DNA și nu la procurori? Pentru că îi era frică că procuratura era, într-un fel sau altul, sub contolul primarului. Concepția locală este că procurorii nu sunt complet independenți", a declarat Alina Mungiu-Pippidi.
În acest context, Alina Mungiu-Pippidi a subliniat că este necesară prezența, în cadrul comisiilor de selecție, a unor membri străini abilitați pentru a emite un punct de vedere, pentru a spori obiectivitatea și transparența întregului proces de desemnare.
"Am dat un exemplu simplu, în articolul meu de săptămâna trecută, cum toate fondurile europene pe asistență tehnică din România s-ar putea folosi pentru a face comisii de concurs pentru obiectivitate. Dacă nu vor să publice criteriile de performanță pe site, să participăm și noi, publicul larg, ok, să zicem că nu vor. Atunci, să aducă un membru străin. În Europa există acest obicei de a aduce un membru străin, în comisii, pentru obiectivitate. De ce nu avem curajul să facem acest lucru? Bani avem. Când o să îi văd că fac asta, o să cred în aceste proceduri obiective de concurs", a mai spus președintele Societății Academice din România.
Pe de altă parte, Alina Mungiu-Pippidi a punctat faptul că "este în mare măsură vina absenței sociale, a populației din Iași, care nu a reacționat", față de modul în care s-au derulat mandatele primarului Gheorghe Nichita și, mai mult, față de menținerea sa la conducerea municipiului.
"Vorbim de un oraș mare, de un oraș universitar. Oamenii de acolo, o majoritate de votanți, au putut să îl aleagă pe omul ăsta, deși știau mai multe decât noi (...) Eu am vorbit cu oameni care au organizat proteste, la Iași, sunt niște eroi, nu se poate să iasă 2.000 de oameni, la un oraș cu aproape jumătate de milion de locuitori. Este în mare măsură vina absenței sociale, a populației din Iași, care nu a reacționat", este de părere Pippidi.
În ceea ce privește declarația premierului Victor Ponta potrivit căreia liderul PSD nu știa că "pentru spionarea unei iubite esti arestat preventiv", președintele Societății Academice din România este de părere că "a fost o mare eroare de exprimare".
"Omul nu și-a spionat iubita oricum, și a spiona și a face o persoană să se simtă în insecuritate e un lucru pentru care Codul Penal te pedepsește. Aici situația e și mai gravă și e penibil că prim-mistrul, fost procuror, nu își dă seama cât de grav e sa spionezi o persoană privată, folosind instituțiile statului. Corupția e abuzul de autoritate, în interes privat. E corupție net în cazul Nichita", a mai spus Alina Mungiu-Pippidi.
