Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, şi preşedintele USR, Dan Barna, au prezentat joi oferta Alianţei 2020 USR PLUS pentru alegerile europarlamentare, printre obiective numărându-se crearea unui mecanism aplicabil în toate statele membre de monitorizare a derapajelor faţă de statul de drept, după modelul MCV.
"O prioritate este MCV-ul european, crearea unui mecanism aplicabil în toate statele membre, de monitorizare a derapajelor faţă de statul de drept. (...) Există deja o iniţiativă a comisarului pe Justiţie actual, o iniţiativă care e cumva în lucru, o iniţiativă prin care se face un checklist de respectat criterii pe care să le asume toate statele europene. Noi vrem să ducem mai departe acel proiect şi să îl transformăm într-un instrument funcţional, pentru că, într-adevăr, în momentul de faţă România şi Bulgaria au pornit cu un handicap, dar dincolo de asta credem că integritatea şi lupta anticorupţie trebuie să devină valori europene, iar pentru asta trebuie să ai un instrument prin care să le monitorizezi. Poate dacă am fi avut un astfel de MCV european, Ungaria nu ajungea în stadiul în care se află acum. Sau în Polonia poate nu ajungeau să fie ars Harry Potter în stradă. (...) Un MCV european poate să fie un instrument de reacţie timpurie la germenii extremismului", a declarat Dan Barna.
Un alt obiectiv al alianţei este uniformizarea la nivelul statelor membre a definiţiei faptelor de corupţie şi a criteriilor de integritate.
"Vom face şi vom consolida legi care să ocrotească avertizorii de integritate, independenţa presei, accesul la informaţii de interes public. Toate sunt complementare şi indispensabile actului de justiţie", a spus liderul USR.
Dan Barna a mai precizat că europarlamentarii vor lupta pentru a apăra drepturile cetăţenilor români "ca cetăţeni egali europeni".
"Ideea că oamenii din est fac dumping social şi ideea că transportatorii trebuie transformaţi în transportatori de mâna a doua nu poate să continue şi parlamentarii noştri la nivel european vor fi foarte fermi în a apăra acest principiu al pieţei comune şi al pieţei unice reale, nu doar pe componente care convin sau nu unui stat sau celuilalt", a arătat liderul USR.
El a vorbit şi despre "dreptul de a avea aceeaşi calitate a produselor" pe întreg teritoriul UE. "Ideea că estul Europei este un spaţiu unde poate fi trimisă margarina mai obosită este o idee care trebuie eliminată şi pentru care trebuie să luptăm explicit la nivel european", a mai precizat el.
La rândul său, Dacian Cioloş a declarat că europarlamentarii Alianţei 2020 USR PLUS vor pleda pentru acordarea unor fonduri europene suplimentare pentru construirea de noi spitale, dar şi pentru modernizarea unităţilor existente. De asemenea, vor cere definirea de reguli şi standarde minime europene pentru accesul la medicamente, în special pentru cele esenţiale. Un alt obiectiv este integrarea României în reţelele europene de transplant de organe.
În domeniul educaţiei, europarlamentarii USR şi PLUS vor susţine un program de schimburi europene pentru licee, după modelul programului Erasmus pentru studenţi, astfel încât elevii români să poată urma o parte din studii în şcoli din statele membre, iar perioada respectivă să fie recunoscută în liceele din România. Programul mai include creşterea calităţii învăţământului vocaţional şi profesional, tehnic şi agricol, dar şi crearea unui fond special la nivelul UE pentru susţinerea regiunilor cu educaţie deficitară.
"În domeniul educaţiei, ne dorim mai multă competenţă adusă din experienţa europeană în educaţie, dar şi mai multe fonduri, mai mulţi bani. Vrem ca PE să promoveze politici europene de aliniere şi de creştere a standardelor europene comune în materie de educaţie şi să suplimenteze bugetul european pentru aceasta", a adăugat Cioloş.
O altă propunere o reprezintă stimularea creării de IMM-uri şi susţinerea afacerilor de familie cu sprijinul fondurilor UE, prin granturi pe principiul co-finanţării 1 la 1, potrivit Agerpres. Printre obiective se numără şi crearea unui centru european de excelenţă în cercetare în domeniul digital, finanţat din fonduri europene.
Propunerile din domeniul agricol vizează: încurajarea grupurilor de acţiune locală (formate din mai multe comune) care gestionează fonduri pe dezvoltare rurală; sprijinirea comercializării alimentelor provenite din fermele mici şi mijlocii; folosirea mai eficientă a subvenţiilor acordate fermelor mari; mărirea susţinerii financiare pentru fermele mici şi mijlocii; drept de preemţiune şi reglementări care să permită ca principalii beneficiari ai tranzacţiilor cu terenuri să fie comunităţile locale.
"Sunt multe ferme mici care trebuie puse în valoare, pentru că agricultura nu are doar o contribuţie economică, dar şi una socială în mediul rural, precum şi una de mediu. Aceste ferme oferă tot mai mult o diversitate de produse agro-alimentare de calitate şi specifice, care au căutare tot mai mare pe piaţă. Şi pe partea aceasta aş vrea să insistăm acum, nu doar pe subvenţii directe pentru ferme mici, ci o susţinere financiară pentru ca acestea să poată să îşi pună pe piaţă produsele", a spus el.
În ceea ce priveşte fondurile europene, reprezentanţii alianţei vor susţine introducerea la nivel european a unor regulamente care să vizeze realizarea de către autorităţile locale a unor manuale unice pentru potenţialii beneficiari. De asemenea, vor milita pentru cote naţionale de finanţare în programele de susţinere a cercetării (Horizon Europe) şi mediului (Life) sau în ceea ce priveşte Fondul european de investiţii.
În domeniul politicii externe şi de securitate, Dan Barna a susţinut introducerea unei legislaţii de tip Magnitsky, care să interzică accesul în Uniune şi să blocheze bunurile responsabililor din terţe ţări implicaţi în abuzuri ale drepturilor omului. Alianţa susţine şi proiectul UE privind armata europeană, însă "în deplină coordonare cu angajamentele asumate în cadrul NATO şi Parteneriatului strategic cu SUA".
Dacian Cioloş a mai declarat că Republica Moldova se va bucura de "o atenţie specială" din partea europarlamentarilor alianţei, care vor susţine înfiinţarea unui grup de sprijin pentru această ţară în cadrul Comisiei Europene, menit să permită inclusiv finanţarea unor proiecte la nivelul infrastructurii de transport, al celei energetice şi de comunicaţii.
"Ne dorim ca Moldova să progreseze cu adevărat, să se apropie de UE şi să ne unim cu Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este modalitatea cea mai pragmatică, mai corectă şi mai clară de a face acest lucru", a precizat liderul PLUS.
