ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Absenteism printre eurofili în centrul şi estul UE

25 Mai 2014
Donald Tusk
Donald Tusk
FOTO: forsal.pl

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Euroalegerile, percepute scrutin de rang secund, marcate de absenteism în Europa Centrală şi de Est, comentează Agenţia France-Presse. ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Rata de participare la scrutinul europarlamentar este foarte scăzută în statele central şi est-europene, cetăţenii preponderent eurofili având tendinţa de a considera euroalegerile un eveniment de rang secund, fără mare importanţă în viaţa de zi cu zi, comentează Agenţia France-Presse.

"Dacă participarea depăşeşte nivelul de 20%, nu va fi o dramă", a declarat duminică premierul Poloniei, Donald Tusk. "Însă ar fi rău ca Polonia să fie lanterna roşie" la capitolul lipsei de participare la vot, subliniază Tusk. În urmă cu cinci ani, prezenţa la urne în Polonia a fost de 25%. ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014

În Europa Centrală, în 2009, absenteismul a fost de 67%, faţă de 48% în Europa de Vest, iar acum datele ar putea fi asemănătoare, Slovacia deţinând recordul absolut.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014: Slovacia, prezenţă dezastruoasă la vot



Conform unor estimări neoficiale publicate de cotidianul SME, doar între 13% şi 15% dintre slovaci au mers la vot sâmbătă, faţă de 19,64% în 2009 şi de 16,97% în 2004.

"Rata scăzută de participare se explică şi prin faptul că tematica Uniunii Europene nu polarizează societatea", afirmă Martin Slosiarik, analist la Institutul de sondare a opiniei publice Focus, cu sediul în Bratislava.

În Letonia, absenteismul a fost de aproape 70%.

În România, sondajele prefigurează o rată de participare la vot de circa 30%, faţă de 27% în 2009.

"Cetăţenii cehi consideră euroalegerile ca fiind un scrutin de rang secund. Politicile europene sunt percepute ca fiind mai îndepărtate comparativ cu cele naţionale", explică analistul politic ceh Tomas Lebeda. ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014: Deapta, pe primul loc în sondaje

Dreapta ar urma să rămână cel mai mare grup al viitorului Parlament European, în faţa social-democraţilor, potrivit ultimelor proiecţii anunţate înaintea alegerilor europene, care urma să marcheze un avans puternic al euroscepticilor, relatează AFP.

Potrivit site-ului PollWatch, care compilează sondaje realizate în cele 28 de state membre UE pe baza afilierilor actuale, grupul Partidului Popular European (PPE) este creditat cu 217 locuri (mai puţin cu 58 în raport cu 2009), faţă de 201 mandate pentru socialişti (cu şapte mai multe).

Euroscepticii îşi confirmă avansul, cu un total de aproape 100 de locuri, respectiv de trei ori mai multe decât în Parlamentul actual. Dar această mişcare este foarte eterogenă, cu partide de extremă dreapta precum Frontul Naţional francez şi PVV olandez, formaţiuni ultranaţionaliste ca Jobbik din Ungaria sau chiar neonaziste precum Zori Aurii din Grecia, dar şi populişti precum Mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo din Italia.

Stânga radicală, a şasea forţă din Parlamentul în exerciţiu, ar urma să înregistreze un progres. Cu 53 de mandate, aceasta va deveni al patrulea grup al PE, după liberali (59), dar devansând Verzii (44), conservatorii britanici şi polonezi (42).

Această creştere este netă în ţările afectate de programe de austeritate severe, precum Grecia cu partidul Syriza, dar şi Spania şi Irlanda, subliniază PollWatch.

Site-ul aminteşte că, în afară de marjele de eroare ale sondajelor, constituirea grupurilor poate rezerva surprize. Astfel este cazul Mişcării Cinci Stele, despre care nu se ştie din ce grup va decide să facă parte. ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014.

Dacă se va alătura grupului eurofobilor, conduşi de liderul britanic al UKIP Nigel Farage, acesta din urmă şi-ar putea dubla numărul de deputaţi şi va intra în lupta pentru locul al treilea cu liberalii, care ar putea primi însă întăriri de la francezi, cehi şi spanioli.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Formaţiunile de extremă dreapta mizează pe alegerile europene de la 25 mai pentru a se aduna şi a-şi face auzită vocea celor care consideră Uniunea Europeană (UE) "un monstru politic", relatează AFP, care prezintă principalele partide de extremă dreapta din Uniune. ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014.

În plus, un grup de peste 35 de deputaţi s-ar putea constitui în jurul FN şi PVV.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014.

FRANŢA

Frontul Naţional (FN), prezidat de către Marine Le Pen, intenţionează să obţină 15-20 de mandate, până acum având trei deputaţi. Programul său preconizează ieşirea Franţei din Zona Euro, o renegociere a tratatelor, instaurarea protecţiei vamale.

FN face parte din Alianţa Europeană pentru Libertate (AEL), care promovează "o dizolvare concertată a Zonei Euro".

OLANDA

Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders este principalul aliat al FN, cu care are divergenţe privind islamul, migrarea şi Europa. PVV este membru AEL şi are patru deputaţi.

AUSTRIA

Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ), fondat în 1956 ca partid liberal, a participat la mai multe guverne de coaliţie, inclusiv cu socialiştii, după care s-a orientat în mod clar către extrema dreaptă, la mijlocul anilor '80.

Membru AEL, FPÖ promovează interzicerea imigraţiei din ţări musulmane. La începutul lui aprilie, capul său de listă la europene, Andreas Mölzer, considerat un artizan al apropierii formaţiunilor de extremă dreapta din Europa, a fost nevoit să demisioneze din cauza unor declaraţii rasiste. FPÖ are doi eurodeputaţi.

BELGIA

Vlaams Belang (VB, Interesul Flamand) promovează independenţa Flandrei, provincia vorbitoare de olandeză din nordul Belgiei. UE este o "bizarerie" şi un "monstru administrativ" care "anunţă sfârşitul libertăţilor noastre", apreciază VB, membru AEL şi care are un deputat.

ITALIA

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Liga Nordului este un partid "regionalist" care militează pentru independenţa "Padaniei" (regiunea fluviului Pad). Afirmă că împărtăşeşte "99% din ideile FN cu privire la Europa" şi apreciază că UE şi euro sunt "monştri politici".

Până în prezent un apropiat al formaţiunii britanice UKIP, partidul italian este pregătit să se alăture grupului FN şi aliaţilor acestuia. Liga Nordului, care numără nouă eurodeputaţi, este membră AEL.

MAREA BRITANIE

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP) al lui Nigel Farage reunea, până în prezent, eurofobii. Deşi are aproximativ aceeaşi linie ca FN şi aliaţii acestuia în privinţa UE, Farage refuză să se alăture unui grup alături de FN. UKIP are 15 eurodeputaţi.

British National Party (BNP), un partid eurofob şi antimigrare, are doi eurodeputaţi. FN a exclus orice alianţă cu el.

GRECIA

Două partide, Laos (Alarma Populară Ortodoxă) şi Zori Aurii se situează la extrema dreaptă. Laos, eurosceptic şi antimigrare, cu doi deputaţi, militează împotriva intrării Turciei în UE. O alianţă cu FN nu este exclusă.

Zori Aurii se afişează în mod clar ca formaţiune neonazistă şi apără "rasa albă". FN a exclus orice alianţă cu el.

UNGARIA

EUROPARLAMENTARE 2014 Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este eurosceptic şi naţionalist. Partidul a fost acuzat de acte criminale comise împotriva romilor şi este taxat adesea ca antisemit. FN a exclus orice alianţă cu această formaţiune, care are trei eurodeputaţi, dar Bruno Gollnisch, unul dintre cei trei deputaţi în exerciţiu din cadrul FN, cultivă relaţii bune cu aceasta, împreună cu care a fondat altă mişcare paneuropeană, Alianţa Europeană a Mişcărilor Naţionale (AEMN), rivala AEL.

DANEMARCA

Partidul Poporului Danez (DF) este hotărât eurosceptic şi antimigrare. FN ar vrea să-l atragă în grupul său, dar danezii sunt reticenţi din cauza istoriei politice a partidului francez şi derapajelor antisemite ale lui Jean-Marie Le Pen. DF are un deputat european.

FINLANDA

Adevăraţii Finalandezi este un partid ostil UE şi imigraţiei. Formaţiunea, care are un eurodeputat, se opune planurilor de susţinere a ţărilor europene aflate în dificultate, în special privind Grecia.

SUEDIA

Democraţii Suedezi (SD) apără teze eurosceptice şi naţionaliste. În pofida îndemnurilor insistente ale lui Marine Le Pen, SD, care nu are eurodeputaţi, refuză să se integreze în grupul din care face parte FN.

BULGARIA

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Uniunea Naţională Atac (Ataka) se distinge printr-un naţionalism agresiv, vizând minorităţile naţionale, mai ales romii. Ataka doreşte o alianţă cu FN, dar este considerat "de nefrecventat" de către aliaţii europeni ai Frontului. Partidul are doi eurodeputaţi.

ROMÂNIA

EUROPARLAMENTARE 2014 Partidul România Mare (PRM) apără un program ultranaţionalist şi pledează pentru alipirea la România a tuturor teritoriilor în care locuiesc români. Formaţiunea are trei eurodeputaţi.

SLOVACIA

Partidul Naţionalist Slovac (SNS) apără teze ultranaţionaliste şi nu ezită să vizeze minorităţile maghiară şi romă. Membră AEL, formaţiunea are un deputat european.

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: Mediafax

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?