Florin Kovacs este directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Femeii din România (APFR). A devenit "avocatul femeilor" acum 15 ani, când a înțeles drama prin care trec acestea. A fost o provocare. În lipsa unui cadru legal, cazurile de hărțuire sexuală, violență domestică sau discriminare erau ignorate. "Societatea este obligată să ia măsuri de protecție", spune hotărât Florin, care declară că, în România, abia din 2002 acest tip de comportament a început să fie sancționat. Din păcate, de cele mai multe ori victima este stigmatizată. "Există femei care au părăsit locul de muncă tocmai din această cauză", mărturisește avocatul.
Hărţuirea sexuală: priviri, atingeri sau gesturi cu o conotaţie sexuală
Despre cum se manifestă hărțuirea sexuală, Florin Kovacs spune că ea poate consta în priviri, atingeri, gesturi sau chiar în limbajul cu conotații sexuale. Aceste lucruri pot trage un semnal de alarmă. Însă agresorii pot recurge și la invitații la întâlniri amoroase, cereri de relații sexuale cu promisiunea unei recompense, sărut fără permisiune. Acestea sunt doar câteva dintre tipurile de comportamente care pot fi calificate drept hărțuire sexuală. Amenințările îşi au locul lor.
Portretul hărţuitorului
În 90 la sută din cazuri, victimele hărțuirii sexuale sunt femei. Însă, Florin Kovacs spune că până acum niciun bărbat nu i-a solicitat ajutorul. "Ei înțeleg altfel". Ca portret, hărțuitorul este o persoană care se situează pe o poziție de putere. "El trebuie să fie acceptat și trăiește din asaltul pe care-l face asupra victimei", spune avocatul, cu regret. "Majoritatea cazurilor nici nu ajung în instanță pentru că victimelor le este teamă. Am întâlnit victime cu depresie severă", mărturiseşte avocatul, convins că o mai bună informare ar duce la soluţionarea problemelor.
Unde se manifestă cel mai pregnant fenomenul de hărțuire sexuală?
Florin Kovacs: Cele mai multe cazuri de hărțuire sexuală au loc în cadrul companiilor multinaționale, dar și în zona instituțiilor publice. Nu este specifică unei naționalități, dar pot să spun că cele mai multe cazuri au fost cu cetățenii din Uniunea Europeană. Dacă vă uitați la nivelul investițiilor veți vedea care sunt multinaționalele.
Ce poate să facă o femeie dacă este hărțuită sexual?
Florin Kovacs: Să rupă tăcerea și să iasă din acest compromis. Dacă dorește să-și continue cariera este important să rupă tăcerea. În primul rând, dacă consideră că nu poate avea încredere în conducerea companiei ar fi mai bine să apeleze la un avocat specializat în drepturile omului, care, cu siguranță, va alege cea mai bună cale pentru a nu compromite nici cariera și nici imaginea persoanei hărțuite și va găsi calea de a comunica atât cu persoana hărțuitoare, cât și cu compania, pentru a înceta astfel de abuzuri. Dacă nici această procedură nu dă rezultate există un întreg set de proceduri judiciare pentru a combate aceste fenomene, există legea 202 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. Pe de altă parte a apărut ordonanța de urgenţă 137 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Există o serie de măsuri punitive care pot restabili ordinea.
Au femeile șanse de reușită? Cum se soluționează astfel de cazuri?
Florin Kovacs: Cele mai multe se rezolvă pe cale amiabilă. De obicei, avocatul alege cea mai bună cale vizavi de profunzimea conflictului, de modul în care reacționează hărțuitorul. Femeile pot avea câștig de cauză și pot obține și bani. Absolut! Se încheie tranzacția, există instituția medierii, înțelegerea amiabilă se încheie cu un pachet financiar. Nu s-a dat niciodată câștig de cauză hărțuitorului. Ce se întâmplă? De obicei, aceste persoane sunt extrem de bine situate social. Dacă într-adevăr sunt nevinovate și totul se petrece în imaginația persoanei hărțuite, atunci nu se merge în instanță. Recomandarea mea este să se încerce în primul rând pe cale amiabilă pentru că este mult mai sănătos, iar de obicei hărțuitorii știu că totul se poate întoarce împotriva lor.
Care sunt paşii şi costurile unei astfel de acţiuni?
Florin Kovacs: Trebuie să găsești un avocat sau o organizație care luptă în acest segment, cel al drepturilor omului și care va putea suporta o parte din cheltuieli. Există asociații care sprijină astfel de demersuri, inclusiv Asociația pentru Promovarea Femeii din România are în domeniul de activitate și acest aspect şi specialiști pregătiți. Nu este un război pe care ar trebui să-l declari într-o anumită perioadă de timp, aceste tipuri de hărțuire se petrec în mai multe perioade de timp, pe mai multe grade și, de regulă, afectează în mod foarte grav atât psihicul persoanei hărțuite, cât și eficiența la locul de muncă.
Care este cel mai impresionant caz la care ai lucrat?
Florin Kovacs: Toate au particularitățile lor. În general se păstrează un anumit tip de abordare. Persoana hărțuitoare se află într-o funcție de conducere, de regulă se adresează unei persoane nou angajate. N-am întâlnit cazuri în care să se exercite presiuni asupra persoanelor angajate de foarte mult timp pentru că se merge pe ideea de intimidare, hărţuitorii încearcă să o saboteze la locul de muncă, să-i diminueze şansele de promovare. De regulă, persoanele care erau recent angajate treceau prin asta, cumva pentru că li se cerea o recompensă pentru faptul că au fost acceptate. Și dacă vroiau să promoveze trebuiau să accepte. Realitatea este că vorbim de serviciu contra serviciu. Dacă o persoană agreează un anumit mod de promovare noi nu mai putem face nimic. Relațiile sexuale sunt condamnate doar când se folosește forța.
Există și bărbați hărțuiți care au solicitat ajutor?
Florin Kovacs: Bărbați nu, probabil că ei înțeleg altfel aceste situații.
