Mihaela Bilic a scris într-o postare pe Facebook, despre cum mierea, ajunge să fie distrusă.
Mierea, o substanță vie.
Pentru că zahărul rafinat a ajuns să fie numit "moartea albă", avem nevoie de un agent de îndulcire care să nu ne înspăimânte. Și atunci tot ce nu e zahăr alb a ajuns să aibă din oficiu așa-zise beneficii pentru organism, sau măcar calificativul "mai sănătos".
In realitate toți agenții de îndulcire sunt la fel de buni pentru consum și răi pentru sănătate dacă depășesc doza optimă, adică aceea de condiment- puși în alimente precum sarea, cât să dea gust. Mierea pare a fi premianta când vine vorba de ceva dulce, însă folosirea ei necesită câteva precizări clare:
- este ideală pentru uz extern sau consumată crudă, fără a fi încălzită/tratată termic- conține enzime bioactive și flavonoide cu efect antioxidant, care sunt distruse la o temperatură mai mare de 40 grade Celsius.
Aplicată pe piele sau mucoase, mierea are proprietăți calmante, cicatrizante, antibacteriene; aciditatea pe care o provoacă împiedică dezvoltarea bacteriilor, inclusiv E. Coli, stafilococ, Helicobacter pylori- ajută la vindecarea rănilor și ulcerațiilor
- poate înlocui cu succes zahărul în preparatele lichide (sucuri, sosuri, dulcețuri, compot, ceai sau cafea) sau în produsele de cofetărie și patiserie ce nu necesită creștere (fulgi de cereale, batoane de ciocolată)
Pentru că este hidrofilă (reține apa) și higroscopică (reține umiditatea), mierea va determina o structură densă și umedă a produsului final; pentru aluaturi sau compoziții cu structură pufoasă și ușoară, aerate și "bine crescute" e nevoie de zahar cristalizat", notează nutriționistul.
